Guvernul va acorda primăriilor împrumuturi în valoare totală de până la 450 milioane lei din banii din privatizări înregistrați în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru finanțarea unor cheltuieli curente de asigurare a furnizării energiei termice în sezonul rece, în condițiile în care resursele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului sunt insuficiente în acest scop. Măsura a fost aplicată în trecut și de guvernele Boc și Ponta.
"În vederea asigurării surselor de finanțare pentru sezonul rece, unitățile administrativ-teritoriale, care au sistem centralizat de furnizare a energiei termice către populație, au solicitat Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerului Finanțelor Publice, alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru finanțarea cheltuielilor curente pentru asigurarea funcționării acestui serviciu, respectiv pentru constituirea stocurilor de combustibil, plata facturilor restante și acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului de termoficare. Întrucât disponibilitățile Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului nu permit asigurarea sumelor solicitate, care sunt de aproximativ 450 milioane lei, este necesar a se crea cadrul legal pentru ca autoritățile publice locale să poată accesa împrumuturi și pentru cheltuieli curente de natura celor menționate, deoarece în prezent acestea pot contracta împrumuturi numai pentru cheltuieli de capital", se arată într-un document guvernamental.
Potrivit sursei citate, în anul 2018, în urma aprobării prin legea bugetului de stat pe anul 2018 a unei noi modalități de alocare a sumelor din impozitul pe venit și din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, au fost înregistrate sesizări de la autoritățile administrației publice locale cu privire la insuficiența sumelor repartizate pentru asigurarea cheltuielilor de funcționare și care solicită crearea cadrului legal care să le permită utilizarea excedentului bugetului local și pentru alte categorii de cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor, subvenții pentru energia termică etc.
"În prezent există posibilitatea ca unitățile administrativ-teritoriale care înregistrează excedent al bugetului local din anii precedenți să utilizeze acest excedent numai pentru anumite categorii de cheltuieli aferente secțiunii de funcționare a bugetelor locale, respectiv pentru cheltuieli cu personalul, corecțiile financiare aferente proiectelor, sentințele civile definitive, plata arieratelor, rambursarea împrumuturilor contractate, numai în cazul în care din veniturile proprii și din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale nu pot acoperi aceste categorii de cheltuieli", se afirmă în document.
Astfel, Guvernul va modifica OUG nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare prin adăugarea pe lista cheltuielilor care pot fi finanțate din excedentele bugetelor locale a celor necesare furnizării energiei termice în sezonul rece 2018 – 2019, dacă acestea nu pot fi finanțate din venituri proprii și sume primite de la bugetul de stat pentru echilibrare.
De asemenea, prin derogare de la Legea finanțelor publice locale și de la Legea nr. 269/2017 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2018, unitățile administrativ-teritoriale vor putea solicita, în cursul anului 2018, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 450 milioane lei lei, pentru finanțarea unor cheltuieli curente pentru asigurarea furnizării energiei termice în sezonul rece. Municipalitățile vor putea contracta împrumuturile numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale și numai dacă la data depunerii documentației nu prezintă restanțe la împrumuturile contractate anterior din venituri din privatizare.
În plus, după cum Profit.ro a relatat aici, Guvernul vrea să modifice legislația subvenționării cogenerării de înaltă eficiență, după ce multe CET-uri care alimentează sistemele centralizate municipale de încălzire a populației au început să se confrunte cu probleme financiare din cauza majorărilor ample de prețuri la gazele naturale pe care le folosesc ca materie primă și la certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pe care sunt obligate să le achiziționeze. Astfel, intenția este ca ajustarea valorilor bonusurilor acordate producătorilor în cogenerare și a prețurilor energiei termice produse de aceștia în funcție de evoluția costurilor cu combustibilul să fie făcută semestrial, în loc de anual, cum prevede legislația în vigoare.
"Având în vedere că unele societăți comerciale care produc energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență întâmpină probleme financiare din cauza subevaluării cheltuielilor ocazionate de majorarea prețului de achiziție a gazelor naturale și a prețului de achiziție a certificatelor de CO2, ANRE a analizat posibilitatea modificării și completării HG nr.1215/2009", se arată într-un document oficial.
De exemplu, Electrocentrale București (ELCEN), aflată în insolvență, care produce energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire din Capitală gestionat de RADET, arată, într-un document recent, că scumpirea gazelor și a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pe care compania este obligată să le achiziționeze potrivit legislației UE pune mari presiuni pe situația sa financiară.
"(...) administratorul judiciar aduce la cunoștință creditorilor că, la data prezentei, având în vedere creșterea accelerată a prețului certificatului de CO2, de peste 5 euro pe certificat, ajungând la valoarea de 21,25 euro/certificat în perioada 17 iulie – 27 august 2018, preț care a depășit valoarea estimată și aprobată prin documentele de achiziție, valoare care nu a fost previzionată și bugetată în bugetul de venituri și cheltuieli (BVC) pe anul 2018, debitoarea având la data prezentei obligația de a achiziționa în vederea conformării, pentru anul 2018, a unui număr de circa 2.033.302 certificate, având în vedere de asemenea și prețul de achiziție al gazului, care a cunoscut un trend ascendent în ultima perioadă, fără să se impună o plafonare de către ANRE ori în contrapartidă o majorare a prețului gigacaloriei de către CGMB, previzionăm că debitoarea se va confrunta cu implicații financiare cu impact negativ asupra BVC pe anul 2018, asupra cashflow-lui, cât și asupra profitului societății ELCEN", se afirmă în documentul citat.
Potrivit datelor Bursei Române de Mărfuri (BRM), prețul mediu ponderat al tranzacțiilor angro de pe această platformă cu gaze de producție internă s-a majorat amplu, cu peste 31%, în ultima lună, de la 80 lei/MWh în august la 105 lei/MWh în septembrie. Tranzacțiile cu gaze din import se fac la un preț și mai mare, de 112 lei/MWh. De asemenea, de la începutul anului și până la finalul lunii august 2018, cotația certificatelor CO2 impuse de legislația UE și tranzacționate pe platformele de specialitate europene s-a triplat, de la circa 7 euro/certificat la peste 21 euro/certificat.
Astfel, intenția este ca ajustarea valorilor bonusurilor acordate producătorilor în cogenerare și a prețurilor energiei termice produse de aceștia în funcție de evoluția costurilor cu combustibilul să fie făcută semestrial, în loc de anual, cum prevede legislația în vigoare. Tot semestrial, și nu anual, ar urma să fie stabilite și prețurile de vânzare a energiei electrice produse în cogenerare de înaltă eficiență prin contracte reglementate. Noile bonusuri și prețuri, astfel ajustate, ar urma să fie aplicate nu doar din anul următor ajustării, ci și în lunile noiembrie și decembrie ale anului în curs, adică și în ultimele 2 luni ale acestui an.
"La nivelul ANRE au fost efectuate unele calcule estimative, din care au rezultat următoarele: Există premisele creșterii contribuției pentru cogenerare cu aproximativ 35%, estimarea s-a realizat luând în calcul creșterea prețurilor gazelor naturale. De asemenea, există premisele creșterii prețului de producere a energiei termice livrate din centralele care au accesat schema de sprijin de tip bonus cu aproximativ 10%", se mai menționează în document.
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a cerut în mai multe rânduri Guvernului plafonarea prețului de achiziție la gaze naturale, prin reluarea unui proiect de HG la care Guvernul a renunțat între timp.
De asemenea, s-a vehiculat ideea că ar fi oportună introducerea în tariful perceput de RADET București de la consumatori a unei componente fixe și a uneia variabile, ținând cont de faptul că RADET este un serviciu mai mult sezonier, iar în timpul iernii consumul este mult mai ridicat față de perioada de vară, iar în acest fel nu ar mai fi probleme din punctul de vedere al efectuării plăților către furnizori. Din această cauză, a acumulat în această vară restanțe mari față de ELCEN, iar Primăria Capitalei a fost nevoită să-i majoreze subvenția de la bugetul local cu peste 80 milioane lei.
