Guvernul a amânat recent cu 2 ani, până la 1 aprilie 2021, intrarea în vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune, care ar fi trebuit să fie aplicată de la 1 aprilie 2019 și prin care, printre altele, este modificat radical sistemul de acordare a subvențiilor pentru încălzirea locuințelor. Executivul a motivat că, pentru aplicarea legii, este nevoie mai întâi de punerea pe picioare a Sistemului național informatic al asistenței sociale, autoritățile locale neavând deocamdată capacitatea de a prelucra informatic datele privind solicitanții de ajutoare.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 aprilie anul acesta, însă în noiembrie anul trecut Guvernul a amânat termenul respectiv cu 1 an, până la 1 aprilie 2019, prin OUG, cu aceeași motivare. Acum, printr-o nouă OUG, Executivul a amânat din nou intrarea în vigoare a legii, pentru 1 aprilie 2021.
Asta înseamnă că actualul sistem de subvenționare generalizată a căldurii pentru populație va mai putea fi aplicat încă 3 ierni, cu tot cu cea care vine acum, adică până în sezonul rece 2020-2021 inclusiv.
De ce este important: 2021 este anul în care, potrivit legislației în vigoare, urmează să fie liberalizat complet prețul final de furnizare a gazelor naturale către consumatorii casnici. În prezent, acesta este încă aprobat de către ANRE pentru clienții din piața reglementată, Autoritatea fiind cea care decide ce costuri ale furnizorilor recunoaște în tarif și în ce măsură. În același an ar urma să expire și ajutorul de stat pentru unele dintre centralele care produc concomitent energie termică, și electrică, în cogenerare de înaltă eficiență, și care alimentează sistemele centralizate de încălzire a populației de tip RADET, constând într-o contribuție plătită pe facturi de toți consumatorii de electricitate din România, Guvernul cautând în prezent o soluție pentru a continua să subvenționeze aceste centrale.
Legea venitului minim de incluzine modifică radical sistemul de subvenționare a căldurii pentru populație. Dacă în prezent subvenția este acordată pentru toată lumea, prin asociațiile de proprietari sau locatari, actul normativ citat prevede că ajutoarele pentru încălzire vor fi acordate doar individual și numai celor care au nevoie, respectiv consumatorilor vulnerabili, definiți ca persoane cu venituri sub un anumit prag și care nu își pot asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinței.
"Sumele reprezentând cheltuielile pentru încălzirea locuinței, aferente consumului de energie termică, energie electrică sau de gaze naturale, plătite direct de consumatorii titulari de contract de furnizare a energiei termice sau convenție individuală, respectiv contract de furnizare a gazelor naturale sau a energiei electrice, precum și ajutoarele pentru încălzirea locuinței achitate de agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială ori de autoritățile administrației publice locale, în condițiile prezentei legi, se colectează în conturile tip ESCROW, astfel cum sunt definite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2001 privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice și a gazelor naturale pentru populație, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2002, cu modificările și completările ulterioare, deschise la bănci de către distribuitorii și producătorii de energie termică, furnizorii de gaze naturale și furnizorii de energie electrică", prevede Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.
În toamna anului trecut, Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, unde RADET administrează cel mai mare sistem centralizat de încălzire pentru populație din țară, anticipa că eliminarea subvenției generalizate pentru încălzire și limitarea acordării ei la consumatorii vulnerabili va fi amânată pentru 2021.
”În ce privește eliminarea acestei subvenții, care într-adevăr ar determina ca multe familii din țară să nu mai poată să mai fie în posibilitatea de a-și plăti practic întreținerea, sunt convinsă că Guvernul va face demersuri în perioada următoare pentru prorogarea termenului. Din punctul meu de vedere și din discuțiile pe care le-am avut și cu alți primari, cred că Executivul trebuie să solicite o prorogare a acestui termen, aprilie 2018, până să spunem în 2021, când se va elimina practic și bonusul de cogenerare. Dacă se merge pe calendarul stabilit cu UE și Guvernul și autoritățile locale nu vor mai avea posibilitatea să subvențione energia termică în țară, situația va crea cazuri sociale grave, în anumite localități chiar drame. Dacă e să luam în cazul Bucureștiului, în ipoteza în care cineva ar interzice această subvenție, spunând că trebuie să beneficieze doar aceste grupuri vulnerabile – pensionari, șomeri și familii cu foarte mulți copii și un singur salariu – nu cred că ar fi corect. Nu poți să consideri un om bogat un cetățean care are o familie care, din motive financiare, locuiește în continuare la bloc”, spunea Firea, la Antena 3.
În Capitală, consumatorii casnici plătesc un preț subvenționat la căldură și apă caldă de 163,03 lei/Gcal, în timp ce tariful RADET fără subvenție este de 387,40 lei/Gcal.
ELCEN, furnizorul de agent termic al RADET, a solicitat recent ANRE o majorare a prețului de producție al gigacaloriei cu aproximativ 10%, pentru ca societatea să-și poată acoperi costurile, aflate în creștere. Ulterior, Primăria Capitalei a precizat că prețul final al gigacaloriei plătit de populație nu va crește.
Primăria Capitalei va plăti și iarna aceasta în avans de la bugetul local, direct la furnizori, gazele naturale necesare pentru alimentarea CET-urilor care produc energia termică pe care RADET o transportă și o distribuie pentru încălzirea bucureștenilor racordați la sistemul centralizat de termoficare, în valoare estimată de peste 645 milioane lei, banii provenind din subvenția pe care Primăria București trebuie să o acorde RADET pentru a acoperi diferența dintre costul real al Regiei cu furnizarea de căldură și apă caldă pentru populație și prețul redus, subvenționat, pe care bucureștenii îl plătesc pentru acest serviciu.
Guvernul a modificat recent legislația subvenționării cogenerării de înaltă eficiență, după ce multe CET-uri care alimentează sistemele centralizate municipale de încălzire a populației au început să se confrunte cu probleme financiare din cauza majorărilor ample de prețuri la gazele naturale pe care le folosesc ca materie primă și la certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pe care sunt obligate să le achiziționeze. Astfel,ajustarea valorilor bonusurilor acordate producătorilor în cogenerare și a prețurilor energiei termice produse de aceștia în funcție de evoluția costurilor cu combustibilul se va face semestrial, în loc de anual, cum prevedea până de curând legea.
"(...) administratorul judiciar aduce la cunoștință creditorilor că, la data prezentei, având în vedere creșterea accelerată a prețului certificatului de CO2, de peste 5 euro pe certificat, ajungând la valoarea de 21,25 euro/certificat în perioada 17 iulie – 27 august 2018, preț care a depășit valoarea estimată și aprobată prin documentele de achiziție, valoare care nu a fost previzionată și bugetată în bugetul de venituri și cheltuieli (BVC) pe anul 2018, debitoarea având la data prezentei obligația de a achiziționa în vederea conformării, pentru anul 2018, a unui număr de circa 2.033.302 certificate, având în vedere de asemenea și prețul de achiziție al gazului, care a cunoscut un trend ascendent în ultima perioadă, fără să se impună o plafonare de către ANRE ori în contrapartidă o majorare a prețului gigacaloriei de către CGMB, previzionăm că debitoarea se va confrunta cu implicații financiare cu impact negativ asupra BVC pe anul 2018, asupra cashflow-lui, cât și asupra profitului societății ELCEN", se afirma în documentul citat.
Potrivit datelor Bursei Române de Mărfuri (BRM), prețul mediu ponderat al tranzacțiilor angro de pe această platformă cu gaze de producție internă s-a majorat amplu, cu peste 31%, în ultima lună, de la 80 lei/MWh în august la 105 lei/MWh în septembrie. Tranzacțiile cu gaze din import se fac la un preț și mai mare, de 112 lei/MWh. De asemenea, de la începutul anului și până la finalul lunii august 2018, cotația certificatelor CO2 impuse de legislația UE și tranzacționate pe platformele de specialitate europene s-a triplat, de la circa 7 euro/certificat la peste 21 euro/certificat.
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a cerut în mai multe rânduri Guvernului plafonarea prețului de achiziție la gaze naturale, prin reluarea unui proiect de HG la care Guvernul a renunțat între timp. Ea a mai cerut și "ajustarea raportului la gaze naturale plătite de clienții casnici și cei industriali, în cazul de față ELCEN, întrucât acesta asigură furnizarea de agent termic pentru 565.000 de apartamente clienți casnici".
"Prețul gazelor naturale pentru sistemul centralizat este mai mare decât pentru populație, o situație unică în Europa. Datorită ratei scăzute artificial, sistemul centralizat de încălzire a pierdut competitivitatea față de încălzirea individuală", spunea, într- ședința de 31 august, și city managerul Capitalei, Sorin Chiriță. Despre ce este vorba? Până la liberalizarea din 2016, clienții casnici (cei cu centrale individuale de apartament și condominiile cu centrale de bloc) și producătorii de energie termică pentru sisteme centralizate de încălzire precum ELCEN beneficiau de un același preț reglementat de achiziție a gazelor, mai redus decât cel plătit de consumatorii din industrie. După liberalizare, ANRE a continuat să țină sub control prețurile finale de furnizare pentru deținătorii de centrale de apartament și de bloc, însă nu și pentru CET-uri precum cele ale ELCEN.
De asemenea, s-a vehiculat ideea că ar fi oportună introducerea în tariful perceput de RADET București de la consumatori a unei componente fixe și a uneia variabile, ținând cont de faptul că RADET este un serviciu mai mult sezonier, iar în timpul iernii consumul este mult mai ridicat față de perioada de vară, iar în acest fel nu ar mai fi probleme din punctul de vedere al efectuării plăților către furnizori. Din această cauză, a acumulat în această vară restanțe mari față de ELCEN, iar Primăria Capitalei a fost nevoită să-i majoreze subvenția de la bugetul local cu peste 80 milioane lei.
