Prețul mediu al energiei electrice pentru orele de de vârf de consum tranzacționată pe piața spot, pentru ziua următoare (PZU), de la bursa de specialitate OPCOM, a urcat din weekend și până în prezent cu peste 36%, la 451 lei/MWh (97,25 euro/MWh), deficitul de electricitate făcând România cea mai scumpă piață din regiune. Față de aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de 28%, de la 75,96 euro/MWh.
Explicațiile țin de volumul capacităților de producție oprite temporar din funcțiune, pentru reparații și mentenanță, care a sporit semnificativ în ultimele zile și este mai mare decât anul trecut pe vremea asta, de creșterea consumului, dar și de căderea amplă a producției de energie eoliană, printre cele mai ieftine de pe piața angro, grație subvențiilor pe bază de certificate verzi decontate de consumatorii finali pe facturi.
Astfel, una dintre cauzele scumpirii a fost perspectiva opririi, începând de astăzi, pe timp de 3 zile, a reactorului 2 de la centrala nucleară de la Cernavodă, ceea ce pentru sistemul energetic național înseamnă o pierdere de capacitate de producție de circa 700 MW. Motivul opririi este necesitatea efectuării de reparații la podul mobil al mașinii de încărcare și descărcare de combustibil a reactorului.
Cele două unități de la Cernavodă, cu puteri egale, asigură cumulat circa 20% din producția de energie a țării.
Anul trecut, la începutul lunii septembrie, centrala de la Cernavodă funcționa cu ambele reactoare. În plus, în prezent sunt oprite pentru reparații două unități de producție de la complexul hidroenergetic Porțile de Fier I al Hidroelectrica, cu puteri de circa 194 MW fiecare, în timp ce, în septembrie 2017, doar una dintre ele era ieșită din funcțiune. Și debitele hidraulice, în special pe Dunăre, sunt relativ slabe, ceea ce afectează de asemenea producția de energie hidro.
De altfel, în această perioadă, ca și în cea similară de anul trecut, mai multe centrale importante sunt oprite pentru mentenanță și reparații în vederea sezonului de iarnă, la complexurile energetice Oltenia și Hunedoara, la ELCEN București, precum și la unitatea Iernut a Romgaz.
Marea diferență față de septembrie 2017 este prăbușirea producției de energie eoliană, ca urmare a vântului slab. Astfel, dacă în seara zilei de 4 septembrie a anului trecut, pe vârf de consum, eolienele produceau, 1.992 MW, asigurând 27% din necesarul local de energie, ieri seară, astea generau doar 118 MW, reprezentând numai circa 1,5% din consum.
În condițiile în care, față de în urmă cu un an, consumul de electricitate a crescut cu circa 4%, iar producția a scăzut cu aproape 7%, României se află în prezent în deficit de energie, consumul fiind cu 696 MW mai mare decât producția, în timp ce în septembrie 2017 consemnam excedent.
Ca atare, importăm energie pentru a ne asigura necesarul, iar România a ajuns, deocamdată, cea mai scumpă piață angro din regiune. Ieri seară, prețul mediu local de tranzacționare era de 97,25 euro/MWh, față de 79,4 euro/MWh în Ungaria, Cehia și Slovacia, cu care funcționăm cuplat.
Recenta scumpire de pe PZU nu se va regăsi decât parțial în facturile consumatorilor finali, în condițiile în care tranzacțiile de pe această piață reprezintă doar circa 40% din consumul național, restul fiind achiziționat de furnizori prin contracte bilaterale pe termen lung încheiate cu mult mai mult timp înainte de livrare.
Situația sistemului energetic național, septembrie 2017 versus septembrie 2018. Sursă: Transelectrica
