Rezultatele 1 - 18 din 18 pentru "plafoane"

Întrebat ce părere are despre recentele măsuri fiscale propuse de ministrul Finanțelor, precum limitarea operațiunilor cu numerar ale celor executați pentru datorii către stat, premierul Ciolacu a reiterat faptul că orice măsură trebuie discutată cu mediul de afaceri și convenită în coaliție, pentru a fi adoptată de către Guvern. ”Câteodată și ministrul Finanțelor spune lucruri trăsnite”, a adăugat în context Marcel Ciolacu.

Plafoanele sub care persoanele fizice și firmele nu pot solicita eșalonarea pe perioade de până la 5 ani a obligațiilor restante către ANAF, vor crește semnificativ, prevede un proiect de ordonanță al Ministerului Finanțelor. Acum, persoanele fizice pot cere astfel de eșalonări pentru datorii peste 500 de lei, asocierile fără personalitate juridică pot cere pentru datorii ce depășesc 2.000 de lei, iar firmele pentru datorii ce trec de 5.000 de lei. Sumele mici nu justifică acordarea unor eșalonări pe perioade de maxim 5 ani, iar contribuabilii au la dispoziție și eșalonarea simplificată, pe perioadă de până la 12 luni, arată Finanțele.

Administrația Prezidențială a lansat o licitație publică pentru încheierea unui nou acord-cadru pe 12 luni de furnizare de energie electrică pentru consumul Palatului Cotroceni și al punctului de lucru al agenților Serviciului de Protecție și Pază (SPP) care păzesc reședința din Sibiu a președintelui Klaus Iohannis și a soției sale Carmen, cel aflat încă în vigoare urmând să expire pe 30 aprilie.

Actuala schemă de plafonare a prețurilor finale facturate consumatorilor de energie electrică și gaze naturale este în vigoare, potrivit legislației românești, până la 31 martie 2025, însă recomandările oficiale ale Comisiei Europene arată că aceasta ar trebui modificată până în primăvara anului viitor, existând mari incertitudini cu privire la designul noilor măsuri de sprijin pregătite de autorități și la efectele acestora asupra industriei de profil și a întregii economii. Subiectul a fost dezbătut vineri la emisiunea Energie cu Profit de la PROFIT NEWS TV.

Numărul consumatorilor casnici care vor beneficia de prețuri reglementate mai reduse la energie până la finalul acestui an se va majora după adoptarea de către Parlament a Ordonanței de Urgență 119, cu amendamente. Astfel, consumatorii casnici care au avut în 2021 un consum mediu lunar de peste 300 KWh, dar care în 2022 au făcut economie de energie și se încadrează în diferitele plafoane stabilite de legislativ vor beneficia de prețuri reglementate mai reduse însă numai pentru perioada 1 septembrie-31 decembrie 2022.

Un segment conținând un joc de tip ″Roata Norocului″ din cadrul emisiunii de dimineață ″This Morning″ de la televiziunea britanică ITV a oferit unui telespectator care a intrat prin telefon în direct șansa de a îi fi plătite facturile la energie, în condițiile majorării galopante și fără precedent a prețurilor în întreaga Europă.

Schema de ajutor de stat dedicată stimulării investițiilor cu impact major în economie a fost modificată de Guvern, la propunerea Ministerului Finanțelor, plafonul maxim al investiției fiind majorat de la 1 la 5 milioane euro pentru ajutorul de stat dedicat sectoarelor strategice din economie care realizează investiții în active fixe de înaltă tehnologie și cu valoare adăugată mare.

Plafonul maxim aprobat de Guvern pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019 are valoarea de 85,5 milioane euro, echivalentul a peste 406 milioane lei, și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2020. Beneficiarii acestui act normativ sunt circa 41.000 fermieri din sectorul vegetal.

Proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2020 au fost promulgate de președintele Klaus Iohannis. PSD a contestat legea bugetului de stat chiar la data angajării răspunderii Guvernului în Parlament, dar sesizarea a vizat doar un conflict de natură constituțională, iar decizia Curții Constituționale va fi valabilă doar pentru viitor, neafectând procedura actuală a adoptării bugetului.

Proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2020 vor putea fi promulgate cel mai devreme la data de 6 ianuarie, când se îndeplinesc toate termenele procedurale și legislative. Pentru a putea fi promulgate, cele două legi nu trebuie să fie contestate pe fond în ultimele două zile ale anului curent, respectiv 30 și 31 decembrie. PSD a contestat legea bugetului de stat chiar la data angajării răspunderii Guvernului în Parlament, dar sesizarea a vizat doar un conflict de natură constituțională, iar decizia Curții Constituționale va fi valabilă doar pentru viitor, neafectând procedura actuală a adoptării bugetului.

Guvernul Orban își va angaja răspunderea pe proiectul legii bugetului de stat pe anul 2020. Bugetul va fi construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB, conform proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, pe care Guvernul și-a asumat deja răspunderea. Este pentru prima dată când un Guvern optează pentru această procedură parlamentară pentru bugetul de stat.

Guvernul Orban își va angaja răspunderea pe proiectul legii bugetului de stat pe anul 2020, conform deciziei luate luni de Biroul Executiv al PNL Bugetul va fi construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB, conform proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, pe care Guvernul și-a asumat deja răspunderea. Este pentru prima dată când un Guvern optează pentru această procedură parlamentară pentru bugetul de stat.

Guvernul nu a acceptat modificările propuse de partidele parlamentare cu privire la deficitul bugetar prevăzut pentru anul viitor și, astfel, își angajează răspunderea în Parlament pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB. USR solicitase reducerea deficitului bugetar la 3%, în timp ce ALDE ceruse o majorare la 3,95%.

Bugetul pe anul 2020 va fi fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB, conform proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, pe care Guvernul își va asuma răspunderea.

Guvernul își va angaja răspunderea în Parlament pe Legea plafoanelor bugetare, a confirmat, joi, premierul Orban, după ce Profit.ro a anunțat în exclusivitate această intenție a Executivului.

Premierul Orban și ministrul Finanțelor Publice au cerut, luni, în cadrul Biroului Politic Național acordul conducerii PNL pentru ca Guvernul să își angajeze răspunderea, odată cu proiectul de abrogare și modificare a unor prevederi din OUG nr. 114/2018, și asupra legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020. Plafoanele din lege trebuie respectate în dezbaterea parlamentară a bugetului de anul viitor, liberalii urmărind astfel ca deficitul bugetar propus să nu poată fi modificat de opoziție.

Noile plafoane privind deductibilitatea dobânzilor ar trebui să fie aplicate inclusiv pentru întreg anul 2018, potrivit discuțiilor dintre consultanții fiscali și specialiștii Ministerului Finanțelor. Acest aspect a fost convenit la nivel tehnic, dar este nevoie și de avizarea politică pentru a fi modificat Codul Fiscal. Majorarea pragurilor privind deductibilitatea dobânzilor la 1 milion de euro plus 30% din EBITDA (câștigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) a fost susținută de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, ca o măsură de reparație, după ce România a introdus anul trecut prevederi ale unei directive UE într-o formă foarte dură, care riscă să afecteze atractivitatea pentru investiții în raport cu alte țări din regiune.

Instituțiile financiare nebancare (IFN) ar fi cele mai afectate de plafonarea dobânzilor la credite, discutată în Parlament. Plafonul de 18% la creditele de consum le-ar scoate din afaceri pe majoritatea celor care acordă credite pe termen scurt și foarte scurt, așa că reprezentanții firmelor încearcă să-i convingă pe cei ai poporului să pună un plafon rezonabil. Doar că nici IFN nu se înțeleg între ele cât să ceară.