Actuala schemă de plafonare a prețurilor finale facturate consumatorilor de energie electrică și gaze naturale este în vigoare, potrivit legislației românești, până la 31 martie 2025, însă recomandările oficiale ale Comisiei Europene arată că aceasta ar trebui modificată până în primăvara anului viitor, existând mari incertitudini cu privire la designul noilor măsuri de sprijin pregătite de autorități și la efectele acestora asupra industriei de profil și a întregii economii.
Subiectul a fost dezbătut vineri la emisiunea Energie cu Profit de la PROFIT NEWS TV.
Autoritățile de la Bruxelles și-ar dori un soi de ″re-liberalizare″ a piețelor europene de electricitate și gaze, după măsurile de intervenție fără precedent luate de statele membre UE după pandemia COVID-19 și mai ales după agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Printre altele pentru stimularea investițiilor masive care trebuie făcute pentru decarbonarea sistemului energetic european, în linie cu ambițiile de combatere a schimbărilor climatice ale Executivului comunitar, mai degrabă impulsionate decât temperate de criza energetică continentală din 2022.
Există însă și un stimulent pur financiar pentru reformarea subvenționării prețurilor la energie, mai ales pentru guvernele cu deficite bugetare masive, cum este cel al României. Plafonarea este extrem costisitoare pentru bugetul de stat de la București, care rămâne în mod constant cu restanțe de miliarde de lei față de furnizorii de energie atunci când vine vorba de sumele cuvenite acestora pentru compensarea diferenței față de plafoane a costurilor de achiziție din piețe.
Lucrurile sunt complicate de faptul că plafoanele și cotațiile reglementate trebuie eliminate pe tot lanțul logistic al industriei energetice. Pe lângă că există limite de preț fixate prin lege la facturarea clienților finali (populație și firme), principalii producători de energie sunt obligați să-și vândă angro o bună parte din cantitățile disponibile la preț reglementat de 450 lei/MWh, iar cei de gaze au datoria de a vinde cu 150 lei/MWh pentru casnici și CET-uri.
Aceste diferențe dintre plafoanele angro și cele retail impuse administrativ creează posibilități de ″arbitraj″ sau, mai pe românești, reprezintă oportunități de speculație.
Există și o componentă fiscală. Ideea autorităților a fost: necesarul minim de consum se asigură angro la prețuri reglementate, ce se vinde ″la liber″, la cotații superioare, se supraimpozitează, iar banii încasați astfel la bugetul de stat sunt utilizați pentru compensarea costurilor plafonării prețurilor finale, suportate de furnizori. Banii nu au fost însă suficienți, astfel că, de curând, a fost nevoie de transferul fondurilor obținute din celebra contribuție de solidaritate.
Una peste alta, incertitudinea legată de felul cum va fi modificat sistemul de sprijinire a consumatorilor de energie și gaze se reflect atât pe piețe, unde cotațiile sunt în urcare, cât și la nivelul întregii economii, unde companiile (care toate consumă energie, în cantități mai mici sau mai mari) nu știu cum să-și facă bugetele pe anul viitor. Mai ales că se anunță schimbări de proporții în Codul Fiscal.
Atît Comisia Europeană, cât și guvernele statelor membre UE, inclusiv cel al României, ar dori ca actualele prețuri reglementate angro și retail să fie înlocuite cu ajutoare acordate de stat direct consumatorilor, nu prin intermediul jucătorilor din industria energetică, lăsându-se piețele să funcționeze cât de cât liber.
Cel mai des se vorbește despre acordarea de vouchere în acest scop și de diferențierea cuantumurilor subvențiilor în funcție de venituri (pentru persoane fizice) și de ponderea costurilor energetice în totalul cheltuielilor operaționale (pentru companii). Asta ar putea însă crea mari probleme administrațiilor de stat cu baze de date insuficient de bine puse la punct și cu probleme de interoperabilitate între diversele instituții care le gestionează, cum este cea românească.
Iar timpul de elaborare și implementare a unui nou sistem este scurt: doar 7 luni.
Astfel, nu este exclus ca guvernarea de la București să încerce să renegocieze cu Bruxelles-ul prelungirea actualului sistem de prețuri plafonate, așa cum intenționează să o facă și în privința deficitului bugetar, și a ritmului de închidere a termocentralelor pe cărbune.
