Proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2020 vor putea fi promulgate cel mai devreme la data de 6 ianuarie, când se îndeplinesc toate termenele procedurale și legislative. Pentru a putea fi promulgate, cele două legi nu trebuie să fie contestate pe fond în ultimele două zile ale anului curent, respectiv 30 și 31 decembrie. PSD a contestat legea bugetului de stat chiar la data angajării răspunderii Guvernului în Parlament, dar sesizarea a vizat doar un conflict de natură constituțională, iar decizia Curții Constituționale va fi valabilă doar pentru viitor, neafectând procedura actuală a adoptării bugetului.
Legea bugetului de stat, legea bugetului asigurărilor sociale și legea privind unele măsuri fiscal bugetare, care modifică OUG nr. 114/2018, au fost depsue luni la Secretarul general al Camerei Deputaților pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii. Asupra acestor legi Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament în data de 23 decembrie.
În 30 și 31 decembrie, proiectele vor putea fi sesizate la Curtea Constituționlă a României (CCR), iar dacă proiectele nu vor putea fi sesizate pe fond, pot fi promulgate de șeful statului în data de 6 ianuarie, a anunțat vicepremeriul Raluca Turcan, luni, la începutul ședinței de guvern.
PSD a contestat la CCR legea bugetului de stat, dar nu pe fond, ci invocând un conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern, care a decis să își angajeze răspunderea, în premieră, pe legea bugetului de stat. Decizia Curții va fi însă valabilă doar pentru viitor.
Bugetul pe anul 2020 va fi fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB, conform proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020.
Pentru anul 2020, soldul bugetar este estimat la -3,60% din PIB, iar cheltuielile de personal la 9,7% din PIB, în timp ce pentru anul 2021, soldul bugetar va fi de -3,34% din PIB, iar cheltuielile de personal de 9,4% din PIB.
Pentru anul 2020, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 45%, luând în considerare eventualele evoluții sub așteptări atât ale indicatorilor macroeconomici, cât și ale piețelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2020.
În anul 2020, plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.200 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.300.milioane lei fiecare. Valoarea aferentă finanțărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.
Plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2020, este de 8.000 milioane lei.
La estimarea veniturilor și cheltuielilor bugetare pentru perioada 2020-2022 s-au avut în vedere următoarele măsuri:
- actualizarea nivelului accizei specifice pentru țigarete, respectiv creșterea acesteia de la 366,147 lei/1.000 țigarete la 386,377 lei/1.000 țigarete, având în vedere că potrivit Codului fiscal, acciza specifică pentru țigarete se determină pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și al accizei totale;
- creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete de la 483,74 lei/1.000 țigarete la 503.97 lei/1.000 țigarete, începând cu 1 ianuarie 2020, astfel încât să fie respectate prevederile art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, respectiv acciza globală pe țigarete să reprezinte cel puțin 60% din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum;
- eliminarea mecanismului plății defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu; executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituțiile de credit, în limita sumei totale a obligațiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înființare a popririi;
- începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019;
- valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019;
- începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizației de merit se menține la nivelul de 6.240 lei;
- interzicerea cumulul pensiei cu salariul în instituții publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice;
- asigurarea a 2% din PIB pentru apărare.
Construcția bugetară pentru anul 2020 se bază pe o menținere a creșterii economice în jurul mediei de 4% pe termen mediu, în condițiile în care majoritatea instituțiilor financiare interne și externe anticipează o încetinire a ritmului de creștere din statele Europei Centrale și de Est.
”Mediul extern, în special pentru zona Euro, vizează pentru anul 2020 o dinamică economică similară celei din 2019, ceea ce reprezintă un stimul moderat pentru exporturile românești. Evoluția nefavorabilă a industriei din anul 2019 a afectat sectoarele integrate în lanțurile europene de producție și se înregistrează nu doar o scădere a producției, cât și a numărului de angajați în industrie inclusiv în Romania unde, însă, această evoluție a fost mai mult decât compensată de creșterile din servicii și construcții. Toate aceste elemente confirmă necesitatea menținerii echilibrelor economice interne în limite adecvate, dar și a diminuării incertitudinii asociate politicilor implementate”, arată Executivul.
Măsurile care stau la baza construcției bugetare pe anul 2020 și perspectiva 2021-2022, precum și evoluția descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht, mai arată Executivul.
Proiectul prevede derogarea de la prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, impusă având în vedere necesitatea finanțării bugetare a măsurile fiscal-bugetare care au stat la baza construcției bugetare pe anul 2020 și perspectiva 2021-2022 inclusiv aplicarea măsurilor prevăzute de Legea nr.127/2019 privind sistemul public de pensii.
Deși vor fi instituite aceste derogări, Guvernul României este preocupat de respectarea TSCG, respectiv un sold structural de 1% din PIB.
În termeni structurali, se estimează că deviația semnificativă înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va ajusta începând cu anul 2020.
TOATE DETALIILE PRIVIND BUGETUL PENTRU 2020 POT FI CONSULTATE AICI
