Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 58,3 miliarde de euro (1,4% din PIB) în primul trimestru din 2023, după un plus de 23,5 miliarde de euro (0,6% din PIB) în precedentele trei luni și o creștere cu 15,7 miliarde de euro (0,4% din PIB) în perioada ianuarie-martie 2022, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Deficitul public al Italiei a crescut la 12,1% din produsul intern brut în primul trimestru, față de 11,3% în aceeași perioadă din 2022, din cauza scăderii veniturilor, a anunțat Institutul Național de Statistică (Istat), citat de agenția AFP.
Guvernul a înregistrat în primele cinci luni ale anului (ianuarie-mai) un deficit bugetar de 36,9 miliarde de lei, 2,32% din PIB, cu 16 miliarde de lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, când decalajul dintre veniturile mai mici și cheltuielile mai mari a fost de 20,9 miliarde lei, 1,48% din PIB. Deficitul mare din primele cinci luni ale acestui an a fost determinat în principal de creșterea volumului de investiții, cu 55,1% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 4,16 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, explică Ministerul Finanțelor.
Profit.ro a anunțat recent că un val masiv de muncitori din Bangladesh se îndreaptă spre România, dar sunt dezvăluite primele nemulțumiri: Foarte mulți nu rămân, ci pleacă rapid spre Germania și Portugalia.
Deficitul bugetar pentru primele cinci luni din acest an a ajuns la 37 miliarde de lei, 2,3% din PIB, după ce doar în luna mai a crescut cu încă 10 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor fostului ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici. În primele cinci luni ale anului trecut, deficitul a fost de 1,6% din PIB, circa 21 miliarde de lei. Bugetul se află sub presiune în acest an, în contextul în care veniturile colectate la buget au fost sub așteptări. Ministerul Finanțelor nu a publicat încă execuția bugetară, aceasta fiind așteptată zilele acestea.
Partidul Social Democrat a majorat estimarea de creștere economică la 4,2% în 2023, în programul de guvernare, față de estimarea publicată de Comisia de Prognoză de 2,8% și în contextul în care economia este în încetinire vizibilă. Documentul prevede atât un produs intern nominal brut mai mare, ceea ce ar permite un deficit bugetar mai mic, cât și un deflator sub cel estimat de Prongoză. Și estimarea de creștere economică pentru anul viitor este majorată substanțial.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit în scădere la 5,465 miliarde de euro, în perioada ianuarie - aprilie 2023, comparativ cu 7,719 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, informează Banca Națională a României.
Deficitul comercial al SUA a înregistrat în aprilie cea mai mare creștere din ultimii opt ani, la maximul ultimelor 6 luni, ca urmare a redresării importurilor de bunuri, în timp ce exporturile de produse energetice au scăzut, o tendință care, dacă va fi susținută, ar putea avea ca rezultat ca operațiunile comerciale să fie un obstacol pentru creșterea economică în trimestrul al doilea, transmite Reuters.
Date ale Direcției de mari contribuabili (DGAMC) a ANAF, analizate de Profit.ro și prezentate mai jos, arată că, în primele patru luni ale acestui an, veniturile colectate sub programul de încasări au ca sursă într-o mică măsură taxele declarate și plătite în mod obișnuit de către marile companii, problema principală fiind la taxele speciale cu care Guvernul a obținut anul trecut sume mari din sectorul energetic, dar care în prezent aduc mult mai puțin la buget. Guvernul a pus în buget că va obține 8,1 miliarde de lei, cu 8% mai mult, de la o categorie specială de taxe, denumită "Rest venituri", dar în realitate, evoluții precum scăderea prețului gazelor cu 75% (o revenire spre normal) au adus venituri mult mai mici, de numai 3,7 miliarde de lei.
Grupul Engie România, parte a conglomeratului francez omonim de energie și utilități, cel mai mare furnizor și distribuitor local de gaze naturale, totodată producător și furnizor de energie electrică, a înregistrat anul trecut un profit net consolidat de 851,9 milioane lei, de peste 12 ori mai mare față de cel din 2021 (69,9 milioane lei), în condițiile în care își bugetase inițial pentru 2022 o pierdere de aproape 128 milioane lei.
Finanțele lucrează încă la o analiză pentru a identifica măsuri de luat în scopul diminuării cheltuielilor bugetare, astfel încât să se ajungă cu economiile la 20 de miliarde de lei la bugetul statului, potrivit unui răspuns al ministerului. Noi măsuri ar putea fi luate după ce se clarifică rotativa guvernamentală, în funcție de apetitul politicienilor, însă această temă și acțiunile rezultate din analiză ar putea rămâne, mai probabil, pentru rectificarea bugetară din vară, având în vedere că Guvernul se confruntă cu presiuni din partea sindicatelor, în special cele din educație, dar nu numai, legate de salarizare.
România continuă să înregistreze dezechilibre macroeconomice și riscă să nu își îndeplinească țintele fiscale pentru 2023 și 2024, potrivit Comisiei Europene, care avertizează, de asemenea, că economia dă semne de supraîncălzire.
Deficitul de cont curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5 miliarde de euro în primele trei luni din 2023, în scădere cu 425 de milioane de euro față de aceeași perioadă din 2022. Evoluția vine pe fondul scăderii deficitului din comerțul cu bunuri și al creșterii excedentului din servicii. Luna martie arată o înrăutățire a situației comparativ cu februarie.
Deficitul bugetului federal al Rusiei s-a situat la 3.400 miliarde de ruble (43,8 miliarde de dolari) în primele patru luni din 2023, în urma majorării cheltuielilor și a reducerii veniturilor din energie, a informat Ministerul de Finanțe, transmite Reuters.
Deficitul balanței comerciale înregistrat de România în primul trimestru al acestui an a fost de 6,082 miliarde de euro, în scădere cu 399,7 milioane euro (-5,6%) față de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Bugetul are un minus față de programul stabilit de 17,2 miliarde lei, 13,1%, pe partea de venituri în primele trei luni ale acestui an, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, analizate de Profit.ro. Deficitul a crescut la un nivel ridicat pentru primele trei luni ale anului, Finanțele au raportat deficit de 22,75 miliarde lei (1,42%) față de o țintă de 68 miliarde lei (4,4%) pentru tot anul, dar nu a scăpat de sub control deoarece și cheltuielile au fost limitate, cu 33,15 miliarde lei, 19,5%, mai mici decât se planificase prin legea bugetului. O bună parte din aceste minusuri pe venituri, dar și pe cheltuieli, vin din execuția puternic sub program a fondurilor UE. Statul nu a atras fonduri UE, care ar fi apărut la venituri, și, în consecință nici nu le-a cheltuit, deci și cheltuieli sub program.
Deficitul bugetar în primele trei luni din acest an s-a situat la 22,75 miliarde lei (1,42% din PIB), față de 15,7 miliarde lei (1,11% din PIB) în primele trei luni ale anului trecut, potrivit datelor publicate de către Ministerul Finanțelor. Deficitul este determinat în principal de creșterea volumului de investiții cu 56,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 2,5 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.
Alex Milcev, Partener în cadrul EY România, atrage atenția că statul urmează să implementeze mai multe măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar record, care a ajuns la peste 17 miliarde de lei în primele două luni ale anului.
Deficitul guvernamental a scăzut în 2022 comparativ cu 2021 atât în Uniunea Europeană cât și în zona euro, însă România se numără printre țările membre cu cele mai mari deficite guvernamentale, arată datele preliminare pentru anul 2022 publicate de Eurostat.
Din China în SUA și până în Uniunea Europeană, producția de orez este în scădere și crește prețurile pentru peste 3,5 miliarde de oameni de pe tot globul, în special în Asia-Pacific - care consumă 90% din orezul mondial, relatează CNBC.
Ministerele au propus prin planurile depuse la Guvern, până la termenul limită de astăzi, reduceri de cheltuieli de până la 3 miliarde de lei, au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro. În contextul în care premierul a cerut reduceri de cheltuieli de circa 20 de miliarde de lei, restul până la acest nivel ar urma să vină printr-o ordonanță cu măsuri fiscal-bugetare, o ordonanță trenuleț, care ar urma să intre în vigoare până la începutul lunii mai.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit prognoza privind creșterea economiei României în acest an, estimând un avans de puțin peste 2%, semnificativ mai lent comparativ cu proiecțiile anterioare.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, despre sistarea angajărilor la stat, că dacă în urma analizei de acum pe care o vor face la Guvern, vor ajunge la concluzia că este necesară o astfel de măsură, o vor discuta în coaliție și o vor asuma și la nivel guvernamental. Șeful Executivului a precizat că în anul 2022 discutăm de o diferență de locuri de muncă în plus, la nivelul instituțiilor statului, de aproximativ 17.774.
Exporturile României au crescut în primele două luni cu 9%, la 15,034 miliarde euro, iar importurile au crescut cu 5,4%, la 19,419 miliarde euro, comparativ cu 2022. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a fost de 4,384 miliarde euro, mai mic cu 232 milioane euro (-5%) decât cel înregistrat în primele două luni din 2022, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Încasările în declin la bugetul de stat în primul trimestru ar putea fi compensate prin scăderea numărului de bugetari sau a salariilor acestora, ori printr-o îmbunătățire a colectării impozitelor și taxelor, în funcție de decizia pe care Coaliția o va lua, a declarat Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș.