Bugetul are un minus față de programul stabilit de 17,2 miliarde lei, 13,1%, pe partea de venituri în primele trei luni ale acestui an, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, analizate de Profit.ro. Deficitul a crescut la un nivel ridicat pentru primele trei luni ale anului, Finanțele au raportat deficit de 22,75 miliarde lei (1,42%) față de o țintă de 68 miliarde lei (4,4%) pentru tot anul, dar nu a scăpat de sub control deoarece și cheltuielile au fost limitate, cu 33,15 miliarde lei, 19,5%, mai mici decât se planificase prin legea bugetului. O bună parte din aceste minusuri pe venituri, dar și pe cheltuieli, vin din execuția puternic sub program a fondurilor UE. Statul nu a atras fonduri UE, care ar fi apărut la venituri, și, în consecință nici nu le-a cheltuit, deci și cheltuieli sub program.
Pentru anul 2023, Guvernul a programat un deficit bugetar total de circa 68 miliarde lei (4,44% din PIB), dar și investiții record de 112 miliarde lei, 7,2% din PIB.
O situație la fel de gravă a veniturilor a mai fost consemnată doar în primele trei luni din 2020, când încasările la buget au fost tot cu 13,1% sub program, după ce, din cauza pandemiei de coronavirus, Guvernul a luat decizia să permită firmelor și populației să amâne plata taxelor fără nicio penalitate.
Față de primul trimestru din 2020, însă, acum este un minus de 7% pe veniturile fiscale (din taxe și impozite), considerabil, dar un gol mare de venituri este și la fonduri europene. În primul trimestru din 2020, lipsa era de 17,6% la venituri fiscale. În primele trei luni din 2022, veniturile fiscale erau ușor peste program (+2,1%).
Guvernul a anunțat că încearcă să identifice reduceri de cheltuieli de 20 de miliarde de lei pentru întreg anul, după ce autoritățile au anunțat că în primul trimestru veniturile sunt cu 4,7 miliarde de lei sub program. Planul de tăiere a cheltuieli a fost amânat, astfel încât Ministerul Finanțelor să prezinte o analiză în baza căreia s-ar putea decide aplicarea unui impozit majorat de la 10% la 16% pentru bugetarii care obțin venituri mai mari de 25.000 de lei pe lună. Cota majorată de 16% s-ar aplica la segmentul de venit care trece de 25.000 de lei, în timp ce suma până la acest prag ar fi impozitată în continuare cu 10%.
Ținta de deficit pentru primele trei luni a fost stabilită la 38,7 miliarde lei, 2,42% din PIB, cu mult peste 22,75 miliarde lei, 1,42% din PIB, realizat, în contextul în care foarte multe dintre cheltuielile programate nu au fost realizate, inclusiv la investiții. De asemenea, au fost cheltuieli mai mici la personal și servicii. Astfel, deficitul realizat a fost cu 15,96 miliarde de lei mai mic decât cel planificat, dar nu din motive bune.
Ministerul Finanțelor atrage atenția asupra deficitului în ce privește fondurile UE, dar și asupra faptului că, pentru a respecta ținta de deficit bugetar pentru anul în curs, trebuie accelerată colectarea de venituri din de taxe și impozite.
"Veniturile bugetului nu au reușit să atingă nivelul programat atât pe fondul nerealizării veniturilor programate a fi încasate din economia internă, dar mai ales pe fondul nerealizării veniturilor programate a fi atrase din fondurile externe nerambursabile. Cheltuielile s-au situat sub nivelul programat la toate titlurile de cheltuieli, niveluri mult diminuate fiind înregistrate în cazul cheltuielilor de investiții, atât cheltuieli de capital cât și în cazul cheltuielilor cu proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. Absorbția fondurilor externe nerambursabile, cât și a sumelor atrase din Planul Național de redresare și reziliență reprezintă una dintre prioritățile Guvernului. Considerăm că ordonatorii principali de credite trebuie să acorde o atenție deosebită și să întreprindă toate eforturile în vederea utilizării creditelor bugetare alocate cu această destinație, să fie depuse eforturi de accelerare a implementării proiectelor astfel încât sumele atrase din fonduri externe nerambursabile cât și cele aferente proiectelor finanțate din PNRR în perioada următoare să recupereze din decalajul înregistrat în perioada analizată ținând cont că 2023 este ultimul an de eligibilitate pentru cadrul de programare financiar 2014-2020. Totodată este necesar ca în perioada următoare să fie intensificate eforturile de colectare astfel încât să fie recuperat în proporție cât mai mare decalajul față de nivelul programat al veniturilor din economia internă înregistrat în primul trimestru al anului 2023. În contextul economic și geo politic actual, extrapolând trendul veniturilor și a cheltuielilor pe baza datelor operative, precum și a modificările survenite în planificarea trimestrială, estimăm că pentru menținerea deficitului bugetar anual în țintă inițială de 4,4% din PIB, este necesar întreprinderea tuturor măsurilor de eficiență și control, pentru colectarea veniturilor din economia internă la nivelul programat", potrivit Ministerului Finanțelor.
Fondurile UE
Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2023, au fost în sumă de 9,35 miliarde lei (0,6% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 46,2% a programului trimestrial. Comparativ cu primul trimestrul al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o creștere cu 11,3% (+0,95 miliarde lei).
- sume UE pentru calendarul 2014-2020 - puse în program 16,8 miliarde lei, încasate efectiv 8,65 miliarde lei
- sume UE pentru plăți efectuate și prefinanțare - în program 1,2 miliarde lei, dar încasate 262 milioane lei
- sume din PNRR - în program 2,22 miliarde lei, dar încasate 411,6 milioane lei
Similar, cheltuielile pe fonduri UE sunt pe minus față de program.
Se remarcă și cheltuielile de personal și cele cu bunuri/servicii, ambele cu circa 6% sub programul prevăzut și o sursă importantă de economii la buget.
