România continuă să înregistreze dezechilibre macroeconomice și riscă să nu își îndeplinească țintele fiscale pentru 2023 și 2024, potrivit Comisiei Europene, care avertizează, de asemenea, că economia dă semne de supraîncălzire.
Din aprilie 2020, România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, ca urmare a încălcării, în 2019, a pragului de deficit prevăzut în tratatul de aderare la UE. În iunie 2021, Consiliul UE a adoptat o nouă recomandare adresată României, pentru a pune capăt deficitului public excesiv până cel târziu în 2024.
“Creșterea puternică a economiei României într-un context macroeconomic global dificil este binevenită. Cu toate acestea, deficitul mare de cont curent, care s-a agravat semnificativ după recesiunea cauzată de pandemie, face ca economia să fie potențial vulnerabilă la șocuri adverse. În plus, sunt vizibile în mod clar unele semne de supraîncălzire, cu o inflație de bază neplăcut de ridicată, o piață a forței de muncă tensionată și o creștere a salariilor cu două cifre”, arată Comisia.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Deficitul mare de cont curent reflectă, în mare măsură, deficitul fiscal încă considerabil de ridicat.
Potrivit Comisiei, corectarea dezechilibrelor fiscale reprezintă o prioritate, în special în condițiile în care unele vulnerabilități nu au fost încă abordate de politici.
“În 2022 a avut loc o anumită consolidare fiscală, dar deficitul guvernamental rămâne ridicat (6,2% din PIB în 2022), iar reducerea acestuia a fost determinată în principal de continuarea creșterii economice nominale puternice”.
Guvernul României se așteaptă ca deficitul să coboare la 4,4% din PIB în 2023 și la 2,9% din PIB în 2024, în conformitate cu recomandările Comisiei privind ieșirea din procedura de deficit excesiv.
De cealaltă parte, Comisia estimează un deficit guvernamental de 4,7% din PIB în acest an și de 4,4% din PIB în 2024, semnificativ peste ținta asumată de guvern prin programul de convergență.
Prognozele Comisiei reflectă așteptări privind o creștere mai rapidă a cheltuielilor comparativ cu estimările guvernului, în special pentru bunuri și servicii, transferuri sociale și alte cheltuieli curente. De asemenea, Comisia consideră că măsurile de ajustare fiscală anunțate până acum de guvern nu sunt suficiente pentru atingerea țintelor asumate.
“Având în vedere riscurile de neîndeplinire a obiectivelor fiscale recomandate în 2023 și 2024, se pare că sunt necesare măsuri bugetare suplimentare pentru a respecta traiectoria de ajustare și a realiza corectarea deficitului excesiv până în 2024, precum și pentru a consolida poziția externă” a României, potrivit Executivului UE.
Comisia recomandă guvernului de la București să continue politicile fiscale , în vederea eliminării situației de deficit public excesiv, să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția efectivă a subvențiilor din cadrul PNRR și a altor fonduri UE, în special pentru a promova tranziția ecologică și digitală, precum și să asigure o guvernanță eficientă și să consolideze capacitatea administrativă pentru a permite continuarea punerii în aplicare “rapide și constante” a planului de redresare și de reziliență.
Totodată, guvernul ar trebui să elimine măsurile de sprijin pentru energie în vigoare până la sfârșitul anului 2023 și să utilizeze economiile aferente pentru a reduce deficitul public.
“În cazul în care noi creșteri ale prețurilor la energie vor necesita măsuri de sprijin, să se asigure că acestea sunt orientate spre protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile, că sunt accesibile din punct de vedere fiscal și că mențin stimulentele pentru economisirea energiei”, arată Comisia.
Tot în sectorul energetic, Comisia recomandă finalizarea rapidă a capitolului REPowerEU din PNRR, precum și punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune, “în strânsă complementaritate și sinergie cu planul de redresare și reziliență”.
În plus, România trebuie să reducă dependența de combustibilii fosili și să accelereze tranziția către o energie curată, “în special prin implementarea mai rapidă a energiei din surse regenerabile și prin îmbunătățirea capacității rețelei pentru a permite noilor capacități să opereze pe piață”.
