EXCLUSIV Ministerele au depus planuri pentru tăieri de cheltuieli totalizând mai puțin de 3 miliarde de lei. Restul de circa 17 miliarde de lei vine cu "ordonanța-trenuleț". De unde se taie

Ministerele au propus prin planurile depuse la Guvern, până la termenul limită de astăzi, reduceri de cheltuieli de până la 3 miliarde de lei, au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro. În contextul în care premierul a cerut reduceri de cheltuieli de circa 20 de miliarde de lei, restul până la acest nivel ar urma să vină printr-o ordonanță cu măsuri fiscal-bugetare, o "ordonanță-trenuleț", care ar urma să intre în vigoare până la începutul lunii mai.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider

Ministerele au avut termen să depună până azi planurile de reduceri de cheltuieli, dar acestea nu au fost discutate în ședința Guvernului. O discuție ar urma să aibă loc după o analiză a tuturor acestor planuri.

Un reprezentant al Guvernului a transmis că majoritatea ministerelor au depus deja planurile de reducere a cheltuielilor bugetare, dar că procesul de centralizare este încă în derulare, documentele fiind preluate la nivelul Guvernului. Analiza propunerilor ministerelor ar urma să aibă loc la următoarea ședință a Executivului.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Antifrauda declanșează controale la mașini second-hand, aplicații precum Glovo și Tazz, transportul alternativ precum Uber și Bolt, tranzacțiile cu criptomonede

Exemple de reduceri (informație pe surse)

• Ministerul Finanțelor - reducere de cheltuieli de circa 380 milioane lei
• Ministerul Transporturilor - reducere de 400 milioane lei din rezerva de 732 milioane lei
• Ministerul Economiei - în jur de 10 milioane lei, 18% din bugetul de bunuri și servicii
• Ministerul Culturii - circa 2 milioane de lei 
• Ministerul Muncii - reduceri nu foarte mari la cheltuieli precum carburanți și deplasări.

Profit.ro a semnalat de pe 23 martie că bugetul are un decalaj de venituri față de program. Deși situația nu părea una gravă, autoritățile au decis să acționeze preventiv, fără să aștepte prima rectificare bugetară, din vară.

Guvernul a anunțat anterior intenția de a identifica economie de cheltuieli de 20 de miliarde de lei, reprezentând 3,3% din bugetul general consolidat de 608 miliarde de lei. Au fost cerute masuri din partea ministerelor pentru reducerea cu 6% a creditelor bugetare.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Antifrauda a ieșit la controalele de Paște, inclusiv în cluburi. Șeful ANAF: Suntem peste tot!

Tăierile de cheltuieli nu vizează investițiile și pachetul de măsuri sociale, dar nici reduceri de salarii sau de personal în sectorul public.

Pe lista de posibile variante, anunțată de Profit.ro, pe lângă ce propun ministerele, erau blocarea din nou a angajărilor la stat, dar și introducerea unor limite lunare, aprobate de către Guvern, pentru cheltuielile ordonatorilor de credite. Alte măsuri posibile erau interzicerea cumulului pensie-salariu, oprirea creșterilor de salarii în sistemul bugetar până la noua lege a salarizării în sectorul public (iunie), dar și reduceri de indemnizații și posturi în CA-urile companiilor de stat. Aceste din urmă măsuri ar avea impact bugetar redus.

De exemplu, potrivit unor date ale Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, analizate de către Profit.ro, spre finalul anului trecut, 19.500 de persoane cumulau pensii cu salarii obținute de la autorități și instituții centrale și locale, regii, societăți naționale, companii naționale ori societăți cu capital majoritar de stat. Dintre aceștia, 9.671 aveau, la momentul respectiv, vârsta sub 65 de ani.

Autoritățile au anunțat că, la 3 luni, veniturile sunt cu 4,7 miliarde de lei mai mici decât cele din program. Cheltuielile, însă, au un grad de execuție mult mai aproape de program, din cauza ponderii cheltuielilor rigide. ANAF a anunțat, recent, că a colectat la buget în primul trimestru venituri de 83,5 miliarde lei, cu 3 miliarde de lei (3,4%) sub programul stabilit.

România este în procedură de deficit excesiv și trebuie să reducă deficitul bugetar la 4,4% din PIB în acest an (în termeni cash, dar și ESA), de la 5,74% cash/6% ESA anul trecut. Diminuarea deficitului ar fi trebuit sa aiba loc prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,9 pp din PIB, concomitent cu reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,44 pp din PIB.