Vineri, Cancelaria Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a transmis un comunicat referitor la propunerea de a ridica Arhiepiscopia Tomisului la rang de Mitropolie în care afirmă că „încălcarea ordinii statutare a Bisericii și tulburarea păcii din viața Bisericii și a societății prin acte de răzvrătire, indisciplină și presiune publică” vor fi înscrise pe ordinea de zi a viitoarei ședințe a Sfântului Sinod.
Cancelaria Sfântului Sinod prezintă măsurile canonice împotriva corupției și afirmă că în Biserica Ortodoxă Română „nu se justifică sub nicio formă actele sau tentativele de corupție”, iar pentru cei implicați sunt prevăzute sancțiuni, ce pot ajunge până la caterisire.
Premierul Marcel Ciolacu a inițiat, în calitate de deputat, un proiect legislativ prin care propune alocarea anual, începând din 2024, de la bugetul de stat, a unei sume în lei, echivalentă cu 2 milioane euro, pentru Mitropolia Basarabiei, Republica Moldova, mitropolie care este parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române.
Premierul Marcel Ciolacu a inițiat, în calitate de deputat, un proiect legislativ prin care propune alocarea anual, începând din 2024, de la bugetul de stat, a unei sume în lei, echivalentă cu 2 milioane euro, pentru Mitropolia Basarabiei, Republica Moldova, mitropolie care este parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, a avut, într-o postare pe Instagram, o reacție dură la adresa patriarhului Rusiei, Kiril, pe care l-a numit ”un opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin și prin asocierea la cele mai hidoase lucruri pe care omul antihristic este capabil să le comită cu atrocitate”.
Guvernul a alocat recent 20 de milioane de lei pentru construcția Catedralei Mântuirii Neamului, potrivit informațiilor transmise la solicitarea Profit.ro. Fondurile au fost acordate pe 10 iunie din bugetul pentru reparații și construcții de noi lăcașuri de cult al Secretariatului de Stat pentru Culte, aflat în subordinea Executivului, fără ca decizia să fie anunțată. Bugetul pentru reparații și construcții al secretariatului pentru culte a fost stabilit la început de an la 28 milioane lei, din care 8 milioane de lei au fost alocate Federației Comunităților Evreiești din România, iar 20 de milioane de lei Patriarhiei Române.
Proiectul de buget de stat elaborat de Guvernul Cîțu prevede reducerea masivă în 2021, cu aproape 89% față de execuția preliminată pe anul trecut, a banilor publici alocați pentru susținerea cultelor religioase, de la circa 249 milioane lei în 2020 la numai 28 milioane lei anul acesta.
Ministerul Sănătății anunță că Biserica Ortodoxă Română va sprijini campania de vaccinare și va difuza materiale informative în eparhii, printr-o broșură intitulată “Vaccinarea împotriva COVID-19 în România. Gratuită. Voluntară. Sigură.”
Ministerul de Interne a fost sancționat cu avertisment contravențional de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), pentru acordul încheiat exclusiv cu Biserica Ortodoxă Română (BOR), de Paște. "Lipsa unui acord cu privire la reguli de participare la Sărbătorile Pascale din anul 2020 pentru toate cultele creștine recunoscute de lege reprezintă faptă de discriminare", consideră CNCD.
Președintele Iohannis a promulgat, marți, ordonanța de urgență care prevede că EximBank poate administra şi derula activităţi specifice de bancă cu vocaţie universală, menite să crească gradul de intermediere financiară şi accesul persoanelor fizice la produse financiar-bancare specializate. La începutul lunii februarie, la propunerea PNL, comisia de buget și finanțe din Camera Deputaților stabilise că activitatea EximBank va rămâne separată de serviciul de retail preluat în urma fuziunii cu Banca Românească, dar ulterior membrii comisiei s-au răzgândit și au revenit la forma inițială a ordonanței.
Parlamentul, prin votul final al Cemerei Deoutaților, a adoptat astăzi Ordonanța de urgență care prevede că EximBank poate administra şi derula activităţi specifice de bancă cu vocaţie universală, menite să crească gradul de intermediere financiară şi accesul persoanelor fizice la produse financiar-bancare specializate. La începutul lunii februarie, la propunerea PNL, comisia de buget și finanțe din Camera Deputaților stabilise că activitatea EximBank va rămâne separată de serviciul de retail preluat în urma fuziunii cu Banca Românească, dar ulterior membrii comisiei s-au răzgândit și au revenit la forma inițială a ordonanței.
După ce în urmă cu două săptămâni, în urma unul amendament formulat de PNL, comisia de buget și finanțe din Camera Deputaților stabilise că activitatea EximBank va rămâne separată de serviciul de retail preluat în urma fuziunii cu Banca Românească, marți membrii comisiei s-au răzgândit. Proiectul de lege a fost retrimis din plenul Camerei Deputaților la comisie, unde în aceeași zi s-a întocmit un nou raport de adoptare care prevede acum că EximBank poate administra și derula activități specifice de bancă cu vocație universală, menite să crească gradul de intermediere financiară și accesul persoanelor fizice la produse financiar-bancare specializate.
Comisia de buget și finanțe a Camerei Deputaților a întocmit raport favorabil ordonanței prin care EximBank, bancă de stat fără legătură cu afacerile de retail, ar fi putut asigura servicii și pentru populație, în urma fuziunii cu Banca Românească. În dezbaterea comisiei, ordonanța nu a mai fost discutată de fond și au fost supuse în bloc adoptării o serie de amendamente, anunțate de președintele comisiei Sorin Lazăr ca având drept scop exclusiv accesul cultelor la redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice. La publicarea raportului, însă, printre amendamente a fost inclus și unul formulat de PNL, care elimină serviciile de retail din activitatea EximBank, deși Guvernul Orban transmisese că susține adoptarea ordonanței în forma emisă de cabinetul Dăncilă.
Comisia de buget și finanțe a Camerei deputaților a întocmit, marți, raport favorabil ordonanței prin care EximBank, bancă de stat fără legătură cu afacerile de retail, poate asigura servicii și pentru populație, în urma fuziunii cu Banca Românească. În ciuda faptului că ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a criticat acest proces, Guvernul Orban a transmis că susține adoptarea ordonanței în forma emisă de fostul cabinet Dăncilă, fiind de acord și cu amendamentele PSD aduse ordonanței, prin care este modificat Codul Fiscal astfel încât schiturile și mânăstirile Bisericii Ortodoxe Române să poată beneficia de sponsorizări și redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice.
Printre cele mai importante schimbări se numără înăsprirea criteriilor de eligibilitate și restrângerea ariei de preselecție a candidaților la alegerile pentru poziția de patriarh, o reformă a justiției clericale, prin care se înființează organisme specializate centrale de judecare și sancționare disciplinară a ierarhilor ortodocși, dar și întărirea controlului centralizat al Sfântului Sinod al BOR și al întâistătătorului acesteia asupra eparhiilor teritoriale, inclusiv asupra presei bisericești și a ONG-urilor religioase.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis duminică un mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Rețelelor de Socializare, în care precizează că, în epoca actuală a comunicării instantanee, a fluxului încărcat de informații diverse, a ecranelor care luminează cu lumină artificială, este nevoie de cultivarea discernământului digital, iar Biserica este chemată să ghideze credincioșii în acest sens, relatează News.ro.
Proiectul de buget de stat pe 2019 prevede reducerea cu 33,86%, față de execuția preliminată pe 2018, a creditelor bugetare destinate susținerii cultelor religioase, care constau în principal în bani alocați pentru construirea și întreținerea lăcașelor de cult, de la 213,2 la 141 milioane lei.
Față de prima variantă de proiect de buget pe 2017 a fost majorată și contribuția statului la salarizarea personalului de cult, cu 13,5 milioane lei (+3,76%), de la 359,19 la 372,69 milioane lei. Comparativ cu execuția preliminată pe 2016, estimată la 352,5 milioane lei, asta înseamnă o creștere de 5,73%.
În proiectul de buget pe 2017 este prevăzută majorarea cu 5,63% a contribuției statului la salarizarea personalului de cult, la 359,19 milioane lei, precum și creșterea, semnificativ mai amplă, cu 56,5%, a contribuției bugetului de stat la salariile personalului neclerical, respectiv la 5,409 milioane lei. Va spori și sprijinul pentru așezămintele religioase românești din afara granițelor, cu 8,43%, la 13,5 milioane lei.
Prezența la vot în satul Dobrești din județul Timiș, în care s-a născut patriarhul Daniel, era de 109,09 la sută, cu puțin înainte de ora 15.00, fiind cea mai mare din județ, potrivit News.ro.