După ce în urmă cu două săptămâni, în urma unul amendament formulat de PNL, comisia de buget și finanțe din Camera Deputaților stabilise că activitatea EximBank va rămâne separată de serviciul de retail preluat în urma fuziunii cu Banca Românească, marți, membrii comisiei s-au răzgândit. Proiectul de lege a fost retrimis din plenul Camerei Deputaților la comisie, unde în aceeași zi a fost întocmit un nou raport de adoptare, care prevede acum că EximBank poate administra şi derula activităţi specifice de bancă cu vocaţie universală, menite să crească gradul de intermediere financiară şi accesul persoanelor fizice la produse financiar-bancare specializate.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important: În septembrie anul trecut, Guvernul a permis, prin ordonanță de urgență, ca Eximbank să devină o bancă universală, cu servicii de retail, în contextul în care Eximbank a anunțat, anul trecut, că a semnat cu National Bank of Greece (NBG) contractul pentru Banca Românească, preluând astfel subsidiara bancară a NGB din România.
Ordonanța a trecut fără modificări de Senat anul trecut, dar în dezbaterea deputaților a suferit o serie de modificări și rectificări.
Epopeea ordonanței în Camera Deputaților
Deși liderii liberali, inclusiv Cîțu, au criticat în repetate rânduri tranzacția, despre care ministrul spune că nu a putut fi oprită, Guvernul Orban a transmis Parlamentului că susține adoptarea ordonanței în forma aprobată de Guvernul Dăncilă, fără modificări.
În urmă cu două săptămâni, reprezentantul Ministerului Finanțelor a fost însă de acord cu modificarea ordonanței, atunci când președintele comisiei de buget, social-democratul Sorin Lazăr, a susținut introducerea unor amendamente care schimbă Codul Fiscal în favoarea cultelor. De fapt, Lazăr a arătat că este vorba de o solicitare a Bisericii Ortodoxe Române (BOR), deoarece, altfel, schiturile și mânăstirile mici nu pot beneficia de direcționarea a 3,5% din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice.
Șeful comisie nu a prezentat atunci niciunul din amendamente, fără a menționa vreun altul de modificare a ordonanței, procedându-se la votarea în bloc a acestora de către deputații PSD și PNL, în timp ce deputații USR s-au abținut.
La o zi de la dezbaterea în comisie a fost publicat raportul favorabil pentru adoptarea ordonanței, iar în acesta era inclus și un amendament, formulat de deputatul liberal Lucian Heiuș, prin care erau anulate activitățile de bancă universală pentru EximBank, excluzând astfel accesul persoanelor fizice la serviciile băncii.
”Abrogarea literei f1) se impune, deoarece instituirea de activității intermediere financiară și accesul persoanelor fizice la produse de financiar-bancare ar impieta asupra scopului și rolului EximBank S.A. în sistemul economic național”, susținea autorul amendamentului, aprobat fără dezbatere de comisia de buget.
Proiectul, modificat astfel, a fost înscris luni pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, pentru ca marți, în plen, să fie însă solicitată retrimiterea proiectului de adoptare a ordonanței la comisia de specialitate.
În aceeași, președintele comisiei de buget și finanțe, deputatul PSD Sorin Lazăr, a solicitat includerea, suplimentar, pe agenda comisiei a proiectului, arătând că a discutat cu colegii din PNL și se impune revenirea la forma inițială a ordonanței, respectiv la a permite EximBank să ofere și servicii de retail pentru populație.
Prim urmare, deputații PSD, care dețin majoritatea în comisie, au votat eliminarea amendamentului formulat de PNL și revenirea la forma inițială a ordonanței, care permite EximBank derularea activităților de retail. Deputații PNL s-au abținut de la eliminarea amendamentului, deși reprezentantul Ministrului Finanțelor a arătat acum că susține forma inițială a ordonanței. Singurul care a votat împotriva eliminării amendamentului PNL a fost deputatul USR Claudiu Năsui.
Așadar, proiectul urmează, în cele din urmă, să fie supus votului final al Parlamentului cu prevederea inițială, care permite EximBank: ”administrarea şi derularea activităţilor specifice de bancă cu vocaţie universală, menite să crească gradul de intermediere financiară şi accesul persoanelor fizice la produse financiar-bancare specializate”.
Prin achiziția Băncii Românești de către EximBank de la NBG, statul va controla prin CEC Bank și EximBank aproape 10% din sectorul bancar. Noua entitate rezultată din eventuala fuziune EximBank-Banca Românească se va situa printre primele 10 bănci din România, având o cotă de piață de aproximativ 3%.
PNL propune modificarea statutului CEC Bank și Exim Bank și trecerea la un sistem de conducere dualist, potrivit noii variante a programului de guvernare pentru Guvernul Orban II. Ideea trecerii de la un sistem unitar de conducere la unul dualist a mai fost înaintată și de alte guverne, mai ales când s-a pus problema schimbării conducerii CEC Bank. Sistemul de conducere dualist presupune existența a două organe de conducere distincte, directoratul – partea executivă - și consiliul de supraveghere – care numește directoratul și îl controlează permanent.
