Președintele Iohannis a promulgat, astăzi, ordonanța de urgență care prevede că EximBank poate administra și derula activități specifice de bancă cu vocație universală, menite să crească gradul de intermediere financiară și accesul persoanelor fizice la produse financiar-bancare specializate. La începutul lunii februarie, la propunerea PNL, comisia de buget și finanțe din Camera Deputaților stabilise că activitatea EximBank va rămâne separată de serviciul de retail preluat în urma fuziunii cu Banca Românească, dar ulterior membrii comisiei s-au răzgândit și au revenit la forma inițială a ordonanței.
Proiectul a fost adoptat prin vot de Camera Deputaților la începutul lunii martie.
De ce este important: În septembrie anul trecut, Guvernul a permis, prin ordonanță de urgență, ca Eximbank să devină o bancă universală, cu servicii de retail, în contextul în care Eximbank a anunțat, anul trecut, că a semnat cu National Bank of Greece (NBG) contractul pentru Banca Românească, preluând astfel subsidiara bancară a NGB din România.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a arătat că Ministerul Finanțelor analizează forma fuziunii dintre EximBank și Banca Românească, având în vedere diferențele majore de business dintre cele două instituții financiare, fără însă ca ulterior să mai revină cu vreun anunț.
Ordonanța a trecut fără modificări de Senat anul trecut, dar în dezbaterea deputaților a suferit o serie de modificări și rectificări.
Deputatul USR Claudiu Năsui a declarat, în plenul Camerei Deputaților, că tranzacția dintre cele două bănci este ”cel puțin dubioasă”. Deputatul și-a susținut afirmația prin faptul că Banca Românească, care, în pofida numelui, avea acționari greci, nu a putut fi vândută pe piață, iar statul român a fost singurul cumpărător. În al doilea rând, a arătat Claudiu Năsui, achiziția nu a fost relizată de banca de retail a statului român, CEC Bank, ci o de o bancă având un număr restrâns de clienți, cum este EximBank, fără operațiuni de retail.
Năsui a criticat și faptul că, înainte de a ajunge la guvernare, PNL s-a opus tranzacției, dar acum și-a schimbat poziția.
Epopeea ordonanței în Camera Deputaților
Deși liderii liberali, inclusiv Cîțu, au criticat în repetate rânduri tranzacția, despre care ministrul spune că nu a putut fi oprită, Guvernul Orban a transmis Parlamentului că susține adoptarea ordonanței în forma aprobată de Guvernul Dăncilă, fără modificări.
La începutul lunii ferbruarie, reprezentantul Ministerului Finanțelor a fost însă de acord cu modificarea ordonanței, atunci când președintele comisiei de buget, social-democratul Sorin Lazăr, a susținut introducerea unor amendamente care schimbă Codul Fiscal în favoarea cultelor. De fapt, Lazăr a arătat că este vorba de o solicitare a Bisericii Ortodoxe Române (BOR), deoarece, altfel, schiturile și mânăstirile mici nu pot beneficia de direcționarea a 3,5% din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice.
Șeful comisiei nu a prezentat atunci niciun amendament, fără a menționa vreun altul de modificare a ordonanței, procedându-se la votarea în bloc a acestora de către deputații PSD și PNL, în timp ce deputații USR s-au abținut.
La o zi de la dezbaterea în comisie a fost publicat raportul favorabil pentru adoptarea ordonanței, iar în acesta era inclus și un amendament, formulat de deputatul liberal Lucian Heiuș, prin care erau anulate activitățile de bancă universală pentru EximBank, excluzând astfel accesul persoanelor fizice la serviciile băncii.
”Abrogarea literei f1) se impune, deoarece instituirea de activității intermediere financiară și accesul persoanelor fizice la produse de financiar-bancare ar impieta asupra scopului și rolului EximBank S.A. în sistemul economic național”, susținea autorul amendamentului, aprobat fără dezbatere de comisia de buget.
Proiectul, modificat astfel, a fost înscris la finele lunii februarie pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, dar, în plen, a fost solicitată de PSD retrimiterea proiectului de adoptare a ordonanței la comisia de specialitate.
Ulterior, președintele comisiei de buget și finanțe, deputatul PSD Sorin Lazăr, a arătat că a discutat cu colegii din PNL și se impune revenirea la forma inițială a ordonanței, respectiv la a permite EximBank să ofere și servicii de retail pentru populație.
Prim urmare, deputații PSD, care dețin majoritatea în comisie, au votat eliminarea amendamentului formulat de PNL și revenirea la forma inițială a ordonanței, care permite EximBank derularea activităților de retail. Deputații PNL s-au abținut de la eliminarea amendamentului, deși reprezentantul Ministrului Finanțelor a arătat acum că susține forma inițială a ordonanței. Singurul care a votat împotriva eliminării amendamentului PNL a fost deputatul USR Claudiu Năsui.
Așadar, proiectul a rămas și după votul final al Parlamentului cu prevederea inițială care permite EximBank: ”administrarea şi derularea activităţilor specifice de bancă cu vocaţie universală, menite să crească gradul de intermediere financiară şi accesul persoanelor fizice la produse financiar-bancare specializate”.
Prin achiziția Băncii Românești de către EximBank de la NBG, statul va controla prin CEC Bank și EximBank aproape 10% din sectorul bancar. Noua entitate rezultată din eventuala fuziune EximBank-Banca Românească se va situa printre primele 10 bănci din România, având o cotă de piață de aproximativ 3%.
PNL propune modificarea statutului CEC Bank și Exim Bank și trecerea la un sistem de conducere dualist, potrivit noii variante a programului de guvernare pentru Guvernul Orban II. Ideea trecerii de la un sistem unitar de conducere la unul dualist a mai fost înaintată și de alte guverne, mai ales când s-a pus problema schimbării conducerii CEC Bank. Sistemul de conducere dualist presupune existența a două organe de conducere distincte, directoratul – partea executivă - și consiliul de supraveghere – care numește directoratul și îl controlează permanent.
