Cancelaria Sfântului Sinod prezintă măsurile canonice împotriva corupției și susține că în Biserica Ortodoxă Română „nu se justifică sub nicio formă actele sau tentativele de corupție”, iar pentru cei implicați sunt prevăzute sancțiuni, ce pot ajunge până la caterisire.
„Referitor la cei care nu respectă prevederile canonice, statutare și regulamentare și nici hotărârile sinodale referitoare la numirea și hirotonia de clerici, Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române precizează următoarele:
«Simonia (corupția) este fapta prin care, în schimbul unor valori (bani, bunuri sau avantaje), ori prin prietenie, nepotism, influențe sau presiuni politice și de orice natură, se obține o hirotonie, eparhie, parohie, funcție, distincție sau avansare clericală, precum și admiterea, notarea, absolvirea sau promovarea în învățământul teologic preuniversitar, universitar și postuniversitar» (art. 15 alin. 1);
«Simonia este atât cel care pretinde ori impune mita sau folosul necuvenit, cât și cel care oferă, acceptă, mijlocește sau patronează acestea» (art. 15 alin. 2)”, a transmis Cancelaria Sfântului Sinod.
„Aplicarea sancțiunilor canonice depinde în primul rând de conștiința și caracterul celor cu responsabilități în administrația bisericească”
Astfel, corupția în rândul BOR se sancționează astfel: în cazul clericilor - cu destituirea din slujirea clericală sau caterisirea, în funcție de gravitatea faptei; în cazul mirenilor - prin retragerea binecuvântării (aprobării scrise) chiriarhale de a desfășura o anumită activitate în Biserică; în cazul monahilor - cu excluderea din monahism și interdicția de a purta haina monahală;
„Prin urmare, în Biserica Ortodoxă Română, potrivit învățăturii de credință și disciplinei canonice, nu se justifică sub nicio formă actele sau tentativele de corupție, iar pentru cei implicați în astfel de acte sau tentative sunt prevăzute canonic, statutar și regulamentar sancțiuni clare, ce se aplică de autoritățile canonice disciplinare sau de instanțele de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române.
Desigur, aplicarea măsurilor și sancțiunilor canonice privind corupția depinde în primul rând de conștiința și caracterul ierarhilor, clericilor și mirenilor cu responsabilități în administrația bisericească”, a precizat sursa citată.
Care sunt prevederile privind donațiile către Biserică
De asemenea, în documentul transmis de Cancelaria Sfântului Sinod se face referire și la măsuri privind donațiile.
„Prevederile statutare și regulamentare prevăd că donațiile care se fac Bisericii trebuie să fie înregistrate de responsabilul unității de cult care acceptă donația și, apoi, să fie justificate, precum și că donatorul nu are niciun drept asupra unității de cult căreia îi oferă o donație.
În acest sens, în Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române s-a stabilit că «în mănăstirea, schitul sau metocul date în folosință prin sfințire, niciunul dintre ctitori, donatori și binefăcători nu are vreun drept de proprietate, folosință sau amestec în conducerea, administrarea și viața spirituală a acestora».
Totodată, în Regulamentul Administrării Bunurilor Bisericești se prevede clar că „donațiile de orice natură și legatele se acceptă numai dacă sunt de un real folos unităților bisericești”, indicându-se apoi detaliat procedura de urmat în astfel de situații, precum și organismele bisericești care pot aproba acceptarea de donații.
