Secretariatul de stat pentru Culte a aprobat, la solicitarea Patriarhiei Române, prima modificare a Statutului de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române (BOR) din ultimii 12 ani, a doua de după Revoluția din decembrie 1989 și a treia din 1949 încoace. Printre cele mai importante schimbări se numără înăsprirea criteriilor de eligibilitate și restrângerea ariei de preselecție a candidaților la alegerile pentru poziția de patriarh, o reformă a justiției clericale, prin care se înființează organisme specializate centrale de judecare și sancționare disciplinară a ierarhilor ortodocși, dar și întărirea controlului centralizat al Sfântului Sinod al BOR și al întâistătătorului acesteia asupra eparhiilor teritoriale, inclusiv asupra presei bisericești și a ONG-urilor religioase.
Anterior, pe 16 decembrie, potrivit basilica.ro, Sfântul Sinod al BOR a aprobat "documentul care include toate modificările Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române adoptate de Sfântul Sinod în perioada 2008-2019", precum și "textul consolidat al Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, care conține toate modificările și completările aprobate de Sfântul Sinod în perioada 2011-2019".
Potrivit Legii cultelor, "modificarea și completarea statutelor de organizare și funcționare sau codurilor canonice ale cultelor se comunică, spre recunoaștere, Secretariatului de Stat pentru Culte". Secretarul de stat pentru Culte Victor Opaschi a emis pe 19 decembrie Ordinul privind modificarea și completarea Statutului BOR, ordin care a intrat în vigoare pe 10 ianuarie 2020.
Statutul BOR, care reglementează activitatea organismelor centrale și locale ale Bisericii, fusese modificat ultima oară în 2008, după adoptarea în 2006 a noii Legi a cultelor. Până atunci fusese în vigoare Statutul votat de Sfântul Sinod în 1948 și recunoscut de stat prin Decretul nr. 233/1949 al Prezidiului Marii Adunări Naționale.
Printre cele mai importante schimbări intrate recent în vigoare se numără înăsprirea criteriilor de eligibilitate și restrângerea ariei de preselecție a candidaților la alegerile pentru poziția de patriarh. Actualul patriarh, Daniel, a fost ales de Sfântul Sinod în septembrie 2007, după decesul antecesorului său Teoctist, în iulie același an.
Astfel, noul Statut al BOR prevede că doar mitropoliții, arhiepiscopii și episcopii cu vechime de cel puțin 7 ani ca ierarhi de eparhie pot candida pentru demnitatea de patriarh, vechiul statut neprevăzând acest criteriu al vechimii. De asemenea, numărul candidaților stabiliți de Sfântul Sinod prin consultare și dintre care se alege noul patriarh a fost redus de la 3 (cel mult 5, în mod excepțional) la 2 (cel mult 3). În 2007 au candidat, pe lângă mitropolitul Moldovei Daniel, mitropolitul Clujului (Bartolomeu) și episcopul Covasnei și Harghitei (Ioan).
O modificare de substanță a Statului vizează înființarea de organisme de judecată disciplinară clericală noi ca organisme centrale ale BOR, alături de cele executive, deliberative și administrative. Apar astfel instanțe însărcinate cu judecarea și sancționarea disciplinară a ierarhilor ortodocși – mitropoliți, arhiepiscopi și episcopi. Până în prezent, erau supuși judecății și sancțiunilor organelor disciplinare specializate doar clericii de mir, preoți și diaconi în funcțiune, iar Sfântul Sinod (alcătuit din toți ierarhii) era "unica instanță de judecată canonică a membrilor săi pentru orice fel de abateri de la învățătura și disciplina Bisericii".
Noul Statut prevede astfel înființarea Consistoriilor Arhierești Prim și Ultim, ca instanțe de fond, respectiv de apel, în cauzele disciplinare care privesc ierarhi BOR, iar Sfântul Sinod este desemnat ca autoritate canonică disciplinară și de judecată centrală a membrilor săi în ultimă instanță. "Sfântul Sinod este autoritatea canonică disciplinară de cercetare și de judecată în primă și ultimă instanță a Patriarhului României", mai stipulează noul Statut al BOR, prevedere care nu figura în vechiul Statut. Membrii Consistoriilor Arhierești Prim și Ultim sunt aleși de Sfântul Sinod "dintre ierarhii eparhioți cu o deosebită competență și corectitudine administrativă".
Noua "Constituție" a Bisericii Ortodoxe mai înființează, ca organisme de judecată centrale, Consistoriul Superior Bisericesc, ca instanță de judecare în recurs a cauzelor clericilor de mir sancționați cu caterisirea, precum și Consistoriul Superior Bisericesc Monahal, ca instanță de judecare în recurs a cauzelor monahilor clerici sancționați cu caterisirea. În plus, Sinodul mitropolitan este desemnat ca "autoritate canonică disciplinară locală pentru ierarhii din mitropolie (mitropolit onorific, arhiepiscop, arhiepiscop onorific, episcop, episcop-vicar, arhiereu-vicar) în ceea ce privește abaterile acestora".
O serie de modificări ale Statutului vizează întărirea controlului centralizat al Sfântului Sinod al BOR și al întâistătătorului acesteia asupra eparhiilor teritoriale, inclusiv asupra presei bisericești și a ONG-urilor religioase.
"În scopul păstrării, promovării și apărării unității de credință, a unității vieții bisericești și pentru coordonarea misiunii ortodoxe românești, precum și pentru a evita dublarea cheltuielilor prin acțiuni care se suprapun în același teritoriu, înființarea și desființarea de noi instituții media scrise (reviste, ziare și periodice oficiale) și audiovizuale (radio, televiziune și altele) ale Patriarhiei Române și ale centrelor eparhiale, se face cu aprobarea Sfântului Sinod, la propunerea temeinic motivată a Patriarhului României sau a chiriarhilor eparhiilor din țară și din afara granițelor țării, pe baza unui studiu bine fundamentat misionar și economic", este una dintre aceste modificări.
De asemenea, asociațiile și fundațiile ortodoxe, bisericești sau nu, au de acum obligația de a prezenta Cancelariei Sfântului Sinod, de două ori pe an (primăvara și toamna), rapoarte privind activitatea desfășurată și, o dată pe an, raportul privind situația financiară. În plus, Patriarhia Română, prin Corpul de control financiar și audit, poate verifica inopinat situația financiară și patrimonială a respectivelor asociații sau fundații, împreună sau separat de cenzor sau comisia de cenzori, iar în cazul în care constată deficiențe și lipsuri adoptă măsuri pentru remedierea acestora.
"Nu intră în atribuțiile Sfântului Sinod să devină, în fața autorităților de Stat, garantul sau reprezentantul organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri), chiar dacă unele dintre acestea funcționează cu aprobarea Bisericii; acestea se vor adresa direct instituțiilor de resort în nume propriu, ca fiind dedicate unor activități specifice", mai stipulează noul Statut BOR.
Tot ca noutate, Statutul intrat recent în vigoare, prevede că patriarhul "aprobă aducerea moaștelor unor sfinți din afara țării, pentru pelerinaj sau în dar, în Biserica Ortodoxă Română", "aprobă solicitările adresate eparhiilor ortodoxe române pentru pelerinaj cu moaște ale unor sfinți în afara României" și "acordă binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru trecerea moaștelor de la o eparhie ortodoxă română la alta, pentru pelerinaj sau în dar", cu informarea Sfântului Sinod. Vechiul statut nu conținea norme în această privință.
Nouă este și prevederea potrivit căreia "monahii care doresc să plece din diferite eparhii ortodoxe române din țară și din afara granițelor țării pentru a se stabili în Muntele Athos sau în mănăstiri aparținând altei Biserici Ortodoxe trebuie să obțină, în prealabil, aprobarea scrisă a Chiriarhului (episcopului – n.r.) ortodox român de care depind canonic, precum și acordul Patriarhului României, la solicitarea ierarhului aparținând unei alte Biserici Ortodoxe surori".
În plus, potrivit noului Statut BOR, "monahii, în virtutea votului monahal al ascultării, nu pot să compară în fața instanțelor judecătorești fără aprobarea prealabilă scrisă a Chiriarhului, inclusiv în cauze de interes personal", încălcarea acestei prevederi atrăgând sancțiuni canonice și disciplinare.
Documentul adaugă "retragerea pentru binele Bisericii" ca formă de încetare a activității clericilor, pe lângă deces și ieșirea la pensie. "Cererile de retragere pentru totdeauna din activitatea clericală a preoților și diaconilor se aprobă de către Chiriarh prin Decizie chiriarhală, în care se precizează că solicitantul a redevenit laic. Cererile ierarhilor de retragere din funcție pentru binele Bisericii se aprobă de Sfântul Sinod, cu stabilirea condițiilor privind domiciliul și sprijinul financiar necesar", se stipulează în Statut.
De anul acesta, cadrelor didactice din rândul personalului clerical, care predau religia sau discipline teologice în învățământul preuniversitar, li se echivalează ca grade profesionale în preoție gradele didactice (definitiv, II și I) obținute în învățământ.
"Este interzis clericilor și călugărilor să înființeze sau să facă parte din organizații de tip sindical", mai prevede noul Statut al BOR. Asta după ce, în 2008, 32 de preoți ortodocși din parohiile Mitropoliei Olteniei, majoritatea aparținând Arhiepiscopiei Craiovei, împreună cu trei salariați neclericali ai aceleiași arhiepiscopii, au decis să constituie sindicatul Păstorul cel Bun, pentru "reprezentarea și apărarea drepturilor și a intereselor profesionale, economice, sociale și culturale ale membrilor clerici și laici ai sindicatului în raporturile lor cu ierarhia Bisericii și Ministerul Culturii și Cultelor". Tribunalul Craiova a refuzat să înregistreze organizația, la intervenția Arhiepiscopiei, pe motiv că o astfel de formă de organizare nu este prevăzută de Statutul BOR. Cazul a ajuns și la CEDO, care a decis în 2013 că statul român nu a încălcat drepturile omului neînregistrând sindicatul, refuzul "constituind o aplicație a principiului autonomiei cultelor religioase, potrivit căruia comunitățile religioase au dreptul de a se organiza în mod liber, potrivit propriului statut".
