Comisia de buget și finanțe a Camerei deputaților a întocmit raport favorabil ordonanței prin care EximBank, bancă de stat fără legătură cu afacerile de retail, poate asigura servicii și pentru populație, în urma fuziunii cu Banca Românească. În pofida faptului că ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a criticat acest proces, Guvernul Orban a transmis că susține adoptarea ordonanței în forma emisă de fostul Cabinet Dăncilă, fiind de acord și cu amendamentele PSD aduse ordonanței, prin care este modificat Codul Fiscal astfel încât schiturile și mânăstirile Bisericii Ortodoxe Române să poată beneficia de sponsorizări și redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice.
De ce este important: Ordonanța fusese adoptată în septembrie anul trecut pentru a permite Eximbank să devină o bancă universală, cu servicii de retail, în contextul în care Eximbank a anunțat, anul trecut, că a semnat cu National Bank of Greece (NBG) contractul pentru Banca Românească, preluând astfel subsidiara bancară a NGB din România.
Deși liderii liberali, inclusiv Cîțu, au criticat în repetate rânduri tranzacția, despre care ministrul spune că nu a putut fi oprită, Guvernul Orban a transmis Parlamentului că susține adoptarea ordonanței în forma aprobată de Guvernul Dăncilă, fără modificări.
Reprezentantul Ministerului Finanțelor a fost însă de acord cu modificarea ordonanței, atunci când președintele comisiei de buget, social-democratul Sorin Lazăr, a susținut introducerea unor amendamente care schimbă Codul Fiscal în favoarea cultelor.
De fapt, Lazăr a arătat că este vorba de o solicitare a Bisericii Ortodoxe Române (BOR), deoarece, altfel, schiturile și mânăstirile mici nu pot beneficia de direcționarea a 3,5% din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice.
Astfel, deși nu aveau nicio legătură cu fondul ordonanței privind Eximbank, majoritatea deputaților PSD și PNL a aprobat amendamentele care aduc modificări Codului fiscal, creându-se cadrul legal pentru ca unitățile de cult care conduc contabilitatea în partidă simplă să poată beneficia de sponsorizări și redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice.
Președintele comisiei a arătat că astfel modificările necesare BOR vor fi adoptate mai repid, susuținând că termenul limită de direcționare a venitului din impozit ar fi 15 martie.
Social-democratul fie nu a știut, fie a ignorat faptul că Guvernul a decis recent extinderea de la 15 martie la 25 mai 2020 a termenului pentru depunerea Declarației 230 "Cererea privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat".
Mai mult, președintele comisiei de buget nu a răspuns solicitărilor deputatului USR Claudiu Năsui ca ordonanța să fie dezbătută pe fond în comisie, având în vedere chiar criticile aduse de actuala putere procesului de preluare a Băncii Românești de către Exmibank.
De altfel, majoritatea PSD din comisia de buget a fost interesată tot de proiecte destinate BOR, în aceeași ședință fiind întocmit raport de adoptare proiectului de lege prin care schitului românesc Prodrumu de la Muntele Athos să îi fie alocat anual aproape 1 milion de euro de la bugetul de stat.
Prin achiziția Băncii Românești de către EximBank de la NBG, statul va controla prin CEC Bank și EximBank aproape 10% din sectorul bancar. Noua entitate rezultată din eventuala fuziune EximBank-Banca Românească se va situa printre primele 10 bănci din România, având o cotă de piață de aproximativ 3%.
PNL propune modificarea statutului CEC Bank și Exim Bank și trecerea la un sistem de conducere dualist, potrivit noii variante a programului de guvernare pentru Guvernul Orban II. Ideea trecerii de la un sistem unitar de conducere la unul dualist a mai fost înaintată și de alte guverne, mai ales când s-a pus problema schimbării conducerii CEC Bank. Sistemul de conducere dualist presupune existența a două organe de conducere distincte, directoratul – partea executivă - și consiliul de supraveghere – care numește directoratul și îl controlează permanent.
