Comisia de buget și finanțe a Camerei Deputaților a întocmit raport favorabil ordonanței prin care EximBank, bancă de stat fără legătură cu afacerile de retail, ar fi putut asigura servicii și pentru populație, în urma fuziunii cu Banca Românească. În dezbaterea comisiei, ordonanța nu a mai fost discutată de fond și au fost supuse în bloc adoptării o serie de amendamente, anunțate de președintele comisiei Sorin Lazăr ca având drept scop exclusiv accesul cultelor la redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice. La publicarea raportului, însă, printre amendamente a fost inclus și unul formulat de PNL, care elimină serviciile de retail din activitatea EximBank, deși Guvernul Orban transmisese că susține adoptarea ordonanței în forma emisă de Cabinetul Dăncilă.
De ce este important: Ordonanța fusese adoptată în septembrie anul trecut pentru a permite Eximbank să devină o bancă universală, cu servicii de retail, în contextul în care Eximbank a anunțat, anul trecut, că a semnat cu National Bank of Greece (NBG) contractul pentru Banca Românească, preluând astfel subsidiara bancară a NGB din România.
Deși liderii liberali, inclusiv Cîțu, au criticat în repetate rânduri tranzacția, despre care ministrul spune că nu a putut fi oprită, Guvernul Orban a transmis Parlamentului că susține adoptarea ordonanței în forma aprobată de Guvernul Dăncilă, fără modificări.
Reprezentantul Ministerului Finanțelor a fost însă de acord cu modificarea ordonanței, atunci când președintele comisiei de buget, social-democratul Sorin Lazăr, a susținut introducerea unor amendamente care schimbă Codul Fiscal în favoarea cultelor. De fapt, Lazăr a arătat că este vorba de o solicitare a Bisericii Ortodoxe Române (BOR), deoarece, altfel, schiturile și mânăstirile mici nu pot beneficia de direcționarea a 3,5% din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice.
Șeful comisie nu a prezentat niciunul din amendamente, fără a menționa vreun altul de modificare a ordonanței, procedându-se la votarea în bloc a acestora de către deputații PSD și PNL, în timp ce deputații USR s-au abținut.
La o zi de la dezbaterea în comisie a fost publicat raportul favorabil pentru adoptarea ordonanței, iar în acesta este inclus și un amendament, formulat de deputatul liberal Lucian Heiuș, prin care sunt anulate activitățile de bancă universală pentru EximBank, excluzând astfel accesul persoanelor fizice la serviciile băncii.
”Abrogarea literei f1) se impune, deoarece instituirea de activității intermediere financiară și accesul persoanelor fizice la produse de financiar-bancare ar impieta asupra scopului și rolului EximBank S.A. în sistemul economic național”, susține autorul amendamentului, aprobat fără dezbatere de comisia de buget.
Proiectul, modificat astfel, urmează să fie supus votului final al Camerei Deputaților.
Prin achiziția Băncii Românești de către EximBank de la NBG, statul va controla prin CEC Bank și EximBank aproape 10% din sectorul bancar. Noua entitate rezultată din eventuala fuziune EximBank-Banca Românească se va situa printre primele 10 bănci din România, având o cotă de piață de aproximativ 3%.
PNL propune modificarea statutului CEC Bank și Exim Bank și trecerea la un sistem de conducere dualist, potrivit noii variante a programului de guvernare pentru Guvernul Orban II. Ideea trecerii de la un sistem unitar de conducere la unul dualist a mai fost înaintată și de alte guverne, mai ales când s-a pus problema schimbării conducerii CEC Bank. Sistemul de conducere dualist presupune existența a două organe de conducere distincte, directoratul – partea executivă - și consiliul de supraveghere – care numește directoratul și îl controlează permanent.
