Aproape toți românii cred despre ei că sunt persoane responsabile, însă, în același timp, foarte puțini cred că trăiesc într-o societate responsabilă, deși 9 din 10 se simt responsabili față de societate și aproape toți se declară responsabili față de mediu, potrivit unui studiu privind responsabilitatea la români, realizat la solicitarea Raiffeisen Bank, care apelează la imaginea responsabilității într-o nouă campanie de branding.
97% dintre români se consideră responsabili, în timp ce doar 8% consideră că societatea românească este responsabilă per ansamblu, în contextul în care 89% dintre cetățeni se simt responsabili față de societate, potrivit unui studiu realizat de Ipsos România, la solicitarea Raiffeisen Bank.
“Mi s-a părut cea mai șocantă discrepanță din studiu. Diferența dintre eu fac un lucru bun, dar cei din jurul meu nu mă ajută, nu mă susțin să-mi valorizez responsabilitatea. Cred că există o lipsă de încredere în faptul că ceilalți își fac treaba, că susțin aceleași valori”, spune sociologul Barbu Mateescu.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit lui Mateescu, problema este una caracteristică societăților care au trecut prin comunism.
“Această lipsă de încredere în ceilalți, nu în sine, e o moștenire care vine, de la Marea Nordului și până la Sofia, prin toate zonele pe unde a fost comunismul. Nu o găsești în America, Asia, Africa, nu are de-a face cu războaiele civile sau cu venitul economic. Este una dintre moștenirile ciudate și paradoxale ale comunismului, care a creat comunități false, formale – trebuia să te duci să faci împreună cu ceilalți”, explică sociologul.
98% dintre respondenți cred că e important să fii responsabil pentru a avea succes, ceea ce, dacă ne raportăm la câți români au succes, pare totuși că nu e o condiție singulară.
98% se simt responsabili față de familie, 92% față de prieteni, 91% față de persoane care se pot ajuta singure 88% față de colegi și 85% față de șefi.
Interesantă este și proporția ridicată a celor care se declară ecologiști - 95% se simt responsabili față de mediul înconjurător – într-o țară cu destule gunoaie la marginea drumurilor și în râuri și lacuri, de exemplu. Totodată, 89% dintre respondenți se consideră responsabili față de societate.
Jumătate dintre respondenți spun că au învățat responsabilitatea de la mamă, aproape un sfert de la tată și doar 5% de la profesori, ceea ce denotă, potrivit lui Mateescu, că societatea românească este în continuare una tradițională, în care familia joacă rolul primordial.
9 din 10 români spun că-și plătesc datoriile la timp, 8 din 10 susțin că cheltuiesc doar cât își permit, o proporție apropiată fiind și pentru cei care spun că-și planifică din timp cheltuielile și economisesc pentru achizițiile importante. 6 din 10 respondenți arată că vor să economisească, în timp ce doar o treime dintre aceștia reușesc să pună bani deoparte.
CITEȘTE ȘI FOTO Salina Turda, prima pe listă într-un Top al celor mai excentrice destinații turistice din Europa“Responsabilitatea financiară este tradițională și reactivă. Pentru români, ea este legată de plata la timp a datoriilor și de o echilibrare a consumului cu veniturile. Investițiile sau economisirea joacă un rol mai puțin relevant. Necesitatea înțelegerii condițiilor unui contract de credit este însă, datorită maturizării parțiale a pieței în ultimul deceniu, la cote relativ înalte”, notează Mateescu.
Românii cred că meseriile în care responsabilitatea este cea mai importantă sunt cele de medic, judecător, profesor – peste 85% dintre respondenți - , politician, constructor, pilot – 79% dintre respondenți și bancher – 73%.
Câteva dintre aceste profesii au fost incluse în noul clip aspirațional cu care Raiffeisen își promovează campania de rebranding sub noul slogan “Banking așa cum trebuie”.
“Responsabilitatea a fost mereu una dintre valorile fundamentale ale Raiffeisen Bank”, spune Steven van Groningen, directorul executiv al băncii și adaugă că faptul că banca nu a avut pierderi în timpul crizei dovedește această responsabilitate, manifestată în anii de boom, când a preferat să piardă cotă de piață decât să crediteze peste măsură.
Potrivit studiului, 9 din 10 români ar renunțat la produsele unei companii lipsită de responsabilitate, 3 din 5 ar demisiona de la o companie care dă dovadă de lipsă de responsabilitate față de proprii angajați și jumătate ar demisiona dacă compania ar avea un comportament iresponsabil față de clienți și societate.
CITEȘTE ȘI FOTO Românul care vinde Pepsi de 23 de milioane de euro în țara vinului“Responsabilitatea este văzută diferit de diferite părți ale societății, dar este importantă. Respectarea legii e importantă pentru o corporație”, spune van Groningen.
O companie responsabilă este una care își ține promisiunile față de clienți, angajați și parteneri (56% dintre respondenți), își plătește datoriile la timp (salarii, impozite și taxe – 47% dintre respondenți) și respectă legile în vigoare (40% dintre respondenți).
Analizate pe subgrupuri, datele arată că românii care au venituri nete mai mari de 5500 lei consideră că responsabilitatea față de prieteni e considerată mai importantă (57% vs 49% din total eșantion) și au o înclinație mai mare decât restul eșantionului spre a vedea economisirea drept semn al responsabilității (72% vs 64% din total eșantion).
Românii din localități sub 10.000 de locuitori consideră că responsabilitatea individuală față de mediu e considerată mai puțin importantă (50% vs 63% din total eșantion), ea fiind mutată spre companii (33% din acest subgrup cred că responsabilitatea față de mediu e un semn al responsabilității companiei prin comparație cu 17% din total eșantion).
Aceeași respondenți din orașele mici consideră că plata la timp a datoriilor nu e un semn foarte important al responsabilității (42% vs 69% din total eșantion)
“Sumarizând, presiunile economice la care este expus acest grup socio-demografic îi conduc spre o atitudine mai relaxată față de datorii, indiferent dacă ele sunt acumulate de către ei înșiși sau alte entități (ex. companii), precum și spre o empatie mai mare față de persoanele neajutorate”, explică Mateescu.
Aceste persoane se găsesc la marginea dintre rural și urban, fiind lipsite de economia de autoconsum de la sate, dar și de veniturile mai ridicate din marile orașe, adaugă sociologul.
Tinerii cu vârsta între 16 și 24 de ani consideră că responsabilitatea față de colegi este mai puțin importantă (41% față de 51% eșantion), conștientizarea obligațiilor față de bancă cu ocazia contractării unui credit este mai puțin relevantă ca semn al responsabilității (49% vs 67% eșantion) și cred în mai mare măsură că o companie este responsabilă dacă ea contribuie, pe cât e posibil, la rezolvarea unor probleme din comunitate (25% vs 15% eșantion), dar într-o mai mică măsură că o companie este responsabilă dacă respectă legile în vigoare (27% vs 40% eșantion).
“Ne putem aștepta ca amprenta socială a companiei – ce faci concret local pentru societate – să fie mai importantă decât legea”, explică Mateescu percepția tinerilor.
Studiul a fost realizat online, la începutul lunii, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1088 de respondenți cu vârsta de peste 16 ani. Marja de eroare este de +/- 2,9%.