ICCJ respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curții Constituționale 32 din 6 decembrie 2024.
Astfel, anulează practic decizia de joi a Curții de apel Ploiești, arată news.ro.
Deputatul PNL Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției, cere CSM și Inspecției Judiciare o procedură rapidă în cercetarea disciplinară a judecătorului de la Curtea de Apel Ploiești și aplicarea celei mai aspre sancțiuni, în acord cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite. Gorghiu precizează că deznodământul rapid al recursului judecat astăzi de ÎCCJ arată că judecătorul a dat o hotărâre care nu arată independența Justiției, ci doar o necunoașterea evidentă a ordinii constituționale interne și o lipsă de pregătire cu consecințe extrem de periculoase, într-un context deosebit de complex.
”Deznodământul rapid al recursului judecat astăzi de ICCJ arată că judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești a dat o hotărâre care nu arată independența Justiției, ci doar o necunoașterea evidentă a ordinii constituționale interne și o lipsă de pregătire cu consecințe extrem de periculoase, într-un context deosebit de complex”, spune Alina Gorghiu
”Admite recursurile declarate de recurenta-pârâtă Curtea Constituțională a României și recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești împotriva sentinței nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal. Casează în tot sentința recurată și rejudecând: Admite excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești. Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curții Constituționale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024, formulate de reclamanta Popescu Gheorghița, ca inadmisibile”, a decis ICCJ.
Decizia este definitivă.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și Curtea Constituțională a României au contestat de asemenea decizia Curții de Apel Ploiești.
Curtea de Apel Ploiești a admis, joi, cererea unei persoane privind anularea Hotărârârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care era anulat întregul proces electoral de la începutul lunii decembrie a anului trecut. Decizia instanței nu este definitivă, având drept de recurs în 5 zile, însă suspendă executarea hotărârii magistraților constituționali până la soluționarea definitivă a cauzei. Fostul judecător al Curții Constituționale Augustin Zegrean a declarat pentru News.ro,că „în acest moment nu se mai fac alegeri”, în condițiile în care „hotărârea aceasta există”. Zegrean afirmă că dacă judecătorul de la Ploiești motivează rapid sentința și cineva o atacă rapid, atunci se pot organiza alegerile prezidențiale din luna mai. Hotărârea Curții de Apel Ploiești nu este definitivă în ce privește anularea Hotărârii 32/2024 a CCR, dar în schimb dispoziția privind suspendarea efectelor acesteia este executorie, afirmă avocatul Adrian Toni Neacșu. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Ploiești. Secția pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru a face verificări cu privire la săvârșirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești care a soluționat dosarul.
Decizia a fost pronunțată de judecătorul Alexandru Vasile. Vasile a fost judecător la Tribunalul Prahova, înainte de a ajunge la Curtea de Apel, iar între 2013 și 2017 a fost detașat la Ministerul Justiției.
- ”Curtea Constituțională a interpretat în mod abuziv atribuția prevăzută de art. 146 lit f) din Constituție, sesizându-se din oficiu, deși art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris și motivat” (pag. 14).
Judecătorul mai spune că CCR a încălcat termenul până la care ar fi putut fi pusă în discuție posibilitatea anulării alegerilor și amintește că CCR a validat inițial alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, arată G4Media.ro.
Alexandru Vasile mai spune că prin anularea integrală a întregului proces electoral, ”cetățenii au fost lipsiți de posibilitatea de a-și alege candidații preferați” pentru ocuparea funcției de președinte al României.
VEZI AICI MOTIVAREA
Magistratul din Ploiești mai susține că cererea de anulare a alegerilor se poate formula în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, iar ”soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor”.
Alexandru Vasile mai susține că CCR și-a încălcat propria decizie de validare inițială a alegerilor și că nu a așteptat încheierea votării, dat fiind faptul că turul II începuse (în diaspora, n.red.), dar și că nu există o cerere de anulare a alegerilor:
- ”Or, în prezenta cauză, pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispozițiile menționate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituțională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aștepta închiderea votării și cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin, criticile de nelegalitate formulate de reclamantă, în cadrul acestui motiv de nelegalitate, fiind întemeiate”.
Judecătorul mai spune că CCR era obligată să își respecte propria hotărâre anterioară, prin care validase primul tur de scrutin, astfel că, prin anularea în întregime a procesului electoral, ”se aduce atingere principiului securității raporturilor juridice, care este implicit în toate articolele Convenției europene a drepturilor omului și care a fost consacrat în jurisprudența C.E.D.O”.
Alexandru Vasile mai susține în motivare că ”dovezile de fraudă, evident, trebuie să aibă legătură cu procedura electorală, spre exemplu: buletine de vot false, vot multiplu, turism electoral etc., unită cu frauda la stabilirea rezultatelor, de exemplu: procese-verbale false, calcule matematice greșite, erori ale infrastructurii digitale etc.
- ”(…) Conform prevederilor art. 52 alin. (1) din legea menționată, „(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”. Or, în prezenta cauză, pretinsele fraude reținute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, nu vizează cerința prevăzută de lege, respectiv votarea și stabilirea rezultatelor de natură a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidaților, ci o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanțarea campaniei electorale, aspecte care nu intră sub incidența textului de lege indicat”.
Alte extrase din motivarea judecătorului Alexandru Vasile
- Un prim motiv de nelegalitate, circumscris cerinței privind cazul bine justificat, invocat de reclamantă, se referă la faptul că pârâta Curtea Constituțională a interpretat în mod abuziv atribuția prevăzută de art. 146 lit f) din Constituție, sesizându-se din oficiu, deși art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris și motivat.
- Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă, se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a comis un exces de putere, așa cum este definit de art. 2 alin. (1) lit n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Arată că, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constituțională a interpretat în mod abuziv atribuția prevăzută de art.146 lit f) din Constituție, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară întregul proces democratic de alegere a Președintelui României.
- Un alt motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că actul administrativ normativ contestat a fost emis cu încălcarea termenului până la care ar fi putut fi pusă în discuție posibilitatea anulării alegerilor, după ce anterior validase, prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 turul I și rezultatele acestui tur.
- Având în vedere principiul ierarhiei actelor normative reglementat prin aceste prevederi, Curtea reține că, deși conform dispozițiilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 „Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”, caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit și hotărârilor Curții Constituționale, astfel că prevalează dispozițiile din Legea fundamentală mai sus menționate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curții Constituționale, nu și hotărârilor emise de instanța de contencios constituțional.
- În prezenta cauză, Curtea reține că Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost emisă pentru organizarea executării Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, astfel că aceasta reprezintă un act administrativ cu caracter normativ.
- În prezenta cauză, Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, chiar dacă are o perioadă limitată de aplicare, vizând doar anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, aceasta nu are un destinatar identificat de la început, ci privește anularea procesului electoral cu caracter general, în privința tuturor persoanelor implicate în calitate de candidați sau alegători.
