Curtea Constituțională a României a admis, miercuri, sesizarea Avocatului Poporului și a decis că OUG 34/2020, prin care a fost majorat cuantumul sancțiunilor aplicate în timpul stării de urgență, este neconstituțională.
De ce este important: Prin ordonanță adoptată la finele lunii martie, amenzile pentru persoanele fizice care nu respectă ordonanțele militare au crescut la minimum 2.000 de lei și maximum 20.000 de lei, față de minimum 100 de lei și maximum 5.000 de lei, cât erau până atunci. Amenda minimă pentru persoanele juridice care nu respectă ordonanțele militare a fost majorată, de asemenea, de la 1.000 de lei, cât era până pe 1 aprilie, la 10.000 de lei. Maximul amenzii pentru persoane juridice a rămas stabilit la 70.000 de lei.
România este o veritabilă campioană mondială la amenzile acordate. Un material Profit.ro despre faptul că poliția a acordat 200.000 de amenzi în valoare de 400 milioane lei, iar acestea exced unele capitole de încasări bugetare a făcut înconjurul lumii, fiind preluat de instituții importante de media la nivel internațional.
Astăzi, CCR a admis sesizarea pe care Avocatul Poporului a făcut-o cu privire la OUG 34/2020, prin care Guvernul a majorat cuantumul amenzilor care au fost aplicate pe durata stării de urgență, arată news.ro.
Judecătorii constituționali au constatat că actul normativ este neconstituțional în ansamblul său.
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu mai multe articole din OUG privind instituirea stării de urgență, argumentând că unele dintre acestea ”permit președintelui României să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenția legiuitorului primar sau a celui delegat”. ”Dacă legiuitorul constituant ar fi considerat că prin decret, ca act administrativ normativ, Președintele poate legifera în perioada stării de urgență sau de asediu, ar fi prevăzut în mod expres un tip de delegare legislativă, așa cum a reglementat-o în cazul celeilalte autorități executive”, argumenta Avocatul Poporului.
”Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate referitoare la prevederile art. 9, art. 14 lit. c1 ) – f) și art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare, și la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, în ansamblul său”, anunța, în 16 aprilie, instituția.
Conform articolului 9, conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în OUG privind starea de urgență, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine, specifice stării instituite. De asemenea, conducătorii autorităților publice și administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură și alimentație, alimentare cu apă, comunicații și transporturi au obligația de a asigura continuitatea furnizării serviciilor esențiale pentru populație și pentru forțele destinate apărării.
Alineatele din articolul 14 contestate menționează că decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență trebuie să prevadă măsurile de primă urgență care urmează a fi luate, drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu se restrânge, în limitele prevederilor constituționale și ale art. 4 din prezenta ordonanță de urgență; autoritățile militare și civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului și competențele acestora; alte prevederi, dacă se consideră necesare.
”Prevederile art. 14 lit. c1 ) – f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 sunt neconstituționale, întrucât permit Președintelui României să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenția legiuitorului primar sau a celui delegat prin modificarea unor legi organice și prin restrângerea efectivă a exercițiului drepturilor omului. În esență, Avocatul Poporului consideră că dacă legiuitorul constituant ar fi considerat că prin decret, ca act administrativ normativ, Președintele poate legifera în perioada stării de urgență sau de asediu, ar fi prevăzut în mod expres un tip de delegare legislativă, așa cum a reglementat-o în cazul celeilalte autorități executive, Guvernul”, preciza Avocatul Poporului.
Articolul 28 invocat de Avocatul Poporului se referă la sancțiunile pentru nerespectarea măsurllor impuse prin instituirea stării de urgență, măsuri care pornesc d ela amendă la confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție, interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate, suspendarea temporară a activității, desființarea unor lucrări, refacerea unor amenajări.
”În cadrul analizei textelor legale Avocatul Poporului apreciază că art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările și completările ulterioare, este formulat într-un mod atât de general, încât normele legale sunt lipsite total de previzibilitate și claritate, ceea ce determină imposibilitatea destinatarului legii, și anume, persoana care ar încălca prevederile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, de a-și stabili conduita de urmat, în lipsa unei descrieri riguroase a unei fapte contravenționale”, se arăta în comunicatul Avocatului Poporului.
Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, polițiștii și jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 3.592 persoane care nu au respectat măsura privind restricționarea circulației. Acestor persoane le-au fost aplicate sancțiuni contravenționale, în valoare de 6.022.952 de lei.
