Anii 2015-2025 sunt cei mai calzi 11 ani înregistrați vreodată, anunța Organizația Meteorologică Mondială (OMM) în martie, iar această tendință urmează să continue, potrivit unui raport al acestei agenții ONU.
Potrivit acestui buletin al OMM cu privire la previziunile climei la scară mondială, întocmit de către Serviciul Meteorologic al Regatului Unit, este "probabil" în proporție de 86% ca un an din intervalul 2026-2030 să bată recordul celui mai cald an înregistrat vreodată - deținut în prezent de anul 2024, scrie News.ro.
"Un episod El Niño este prevăzut la sfârșitul lui 2026, ceea ce crește șansele ca anul următor, 2027, să fie proclamat un an-record", declară principalul autor al buletinului - care sintetizează previziunile furnizate de către 13 institute - Leon Hermanson.
VAL DE CĂLDURĂ EXCEPȚIONAL PENTRU LUNA MAI
Previziunile privind temperatura medie pe cinci ani în partea centrală a Oceanului Pacific tropical arată, potrivit OMM, "o tendință către condiții El Niño", mai ales în 2027 și 2028.
El Niño se caracterizează printr-o creștere a temperaturilor de suprafață în centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial.
El are loc de obicei la un interval de doi până la șapte ani și durează aproximativ între nouă și 12 luni.
Ultimul episod El Niño - în 2023 și 2024 - a făcut din cei doi ani cei mai calzi înregistrați vreodată.
Acest fenomen ciclic afectează, printr-un efect de domino, clima mondială pe o perioadă de mai multe luni.
Potrivit acestui raport - publicat în timp ce o parte a Europei trăiește de câteva zile un val de căldură excepțional pentru lună de mai -, mediile temperaturilor la nivel mondial urmează să rămână foarte ridicate în următorii cinci ani, apropiate de cele mai înalte niveluri istorice.
Potrivit OMM, din 2026 și până în 2030 temperaturile medii anuale la suprafața globului vor depăși per ansamblu cu 1,3°C până la 1,9°C media nivelurilor preindustriale (1850-1900).
Este "foarte probabil" - în proporție de 91% - ca temperaturile medii la suprafața globului să depășească temporar cu peste 1,5°C nivelurile medii din perioada 1850-1900 timp de cel puțin un an în perioada dintre 2026 și 2030.
Acest prag a fost depășit temporar în 2024, când temperatura medie la suprafața globului a fost cu aproximativ 1,55°C mai mare decât a valorilor preindustriale.
În buletin se arată însă că este "extrem de improbabil" - mai puțin de 1% probabil - ca temperatura medie la suprafața globului să depășească cu peste 2°C media perioadei 1850-1900 în cursul unuia dintre viitorii cinci ani.
ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ "PE TERMEN LUNG"
OMM amintește că pragurile de 1,5°C și 2,0°C, care apar în Acordul de la Paris, se referă la o încălzire globală "pe termen lung menținut pe o perioadă prelungită, evaluată în general la 20 de ani".
Faptul că temperatura media anuală la scara globului depășește aceste praguri în anumiți ani nu înseamnă că obiectivele temperaturii pe termen lung ale Acordului de la Paris nu pot să fie atinse, explică OMM.
Depășiri temporare urmează să aibă loc tot mai frecvent și pe măsură ce tendința de încălzire a planetei "se apropie de aceste praguri".
Previziunile arată, de asemenea, că încălzirea în Arctica urmează să continue să depășească tendința observată la scară planetară.
În următoarele cinci ierni prelungite din Emisfera de Nord (noiembrie-martie), temperatura în Arctica urmează să fie cu 2,8°C mai mare decât temperatura normală în perioada 1991-2020.
Previziunile privind perioada martie 2026-martie 2035 prevăd o scădere a concentrației ghețurilor arctice în mările Barents, Bering și Ohoțk.
Precipitațiile urmează să fie mai mari decât media la latitudini înalte în Emisfera de Nord în următoarele cinci ierni prelungite (noiembrie-martie), potrivit acestor previziuni.
