Decizii în România după dezastrul elevilor la PISA. De la "Școala altfel" și "Școala verde" la obligații pentru toți elevii cu medii sub 7

Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, vine cu mai multe explicații despre rezultatele testelor PISA, el afirmând că rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri, dar înainte de a lansa, de urgență, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite. Ministrul arată că nu va milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală, însă pentru o perioadă, "Școala altfel" și "Școala verde" trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. În plus, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română

Ministrul interimar al Educației a revenit cu o explicație privind rezultatele testelor PISA, într-o postare pe Facebook intitulată "DESPRE PISA 2025, CU DRAGOSTE DE EDUCAȚIE".

CITEȘTE ȘI VIDEO Nouă mare parcare, cu aproape 800 de locuri și 2 etaje, la Aeroportul Otopeni. Opt oferte CONFIRMARE

"Nu scriu aceste rânduri pentru a demonstra că unii au dreptate sau că alții greșesc. Le scriu pentru că iubesc educația și România și pentru că sunt convins că putem face mai bine. S-au făcut multe reforme în educația din România. Putem privi împreună la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă acolo unde ne-am dorit. Este departe de mine gândul că aș avea o soluție miraculoasă. Dar am mare încredere că, împreună, putem reuși", spune ministrul.

 

"Această informație este esențială atunci când interpretăm diferențele foarte mari prezentate în rezultatele PISA 2025 între "RURAL" și "URBAN". De exemplu, diferența de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferență între elevii care provin din mediul rural și cei care provin din mediul urban și nici ca o măsură a diferenței dintre școlile gimnaziale din rural și cele din urban. În cazul majorității covârșitoare a elevilor testați, clasificarea rural/urban reflectă localizarea LICEULUI în care elevul învăța în momentul administrării PISA. Iar aici intervine un efect important al modului în care este organizată tranziția de la gimnaziu la liceu în România", spune Mihai Dimian.

CITEȘTE ȘI FOTO Dispare un brand de magazine, vine altul. Proprietarul Altex, Dan Ostahie, redenumește magazinele Brico Depot

Ministrul subliniază că, după Evaluarea Națională și repartizarea computerizată, cea mai mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung să studieze în licee din mediul urban, indiferent dacă provin dintr-o școală gimnazială rurală sau urbană și, în sens invers, structura populației școlare rămase în liceele din mediul rural este deja influențată de acest proces de selecție și repartizare.

"Prin urmare, diferența PISA dintre liceele rurale și cele urbane nu poate fi atribuită pur și simplu calității educației primite în rural versus urban. Ea include și efectul selecției produse anterior prin rezultatele la Evaluarea Națională, opțiunile elevilor și repartizarea acestora la liceu. Aceasta nu înseamnă că nu există diferențe între școlile generale din mediul rural și cele din mediul urban și nici că aceste diferențe trebuie ignorate. Dimpotrivă, diminuarea lor trebuie să rămână una dintre țintele importante ale măsurilor pentru îmbunătățirea rezultatelor educației. Reamintesc și faptul că, la începutul acestui an, am crescut coeficienții de finanțare pentru unitățile de învățământ din mediul rural, tocmai pentru a reduce dezechilibrele de finanțare și pentru a echilibra încadrarea în buget între școlile din rural și cele din urban. De asemenea, Planul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS) pentru învățământul gimnazial și cel pe care îl lansăm în aceste zile pentru învățământul primar are în vedere tocmai școlile cu risc de abandon ridicat", mai afirmă el.

 

El mai arată că, înainte de a trage o astfel de concluzie categorică este important să clarificăm faptul că ponderile respective (31%, respectiv 52%) sunt calculate în raport cu populații diferite, iar scalele de notare sunt diferite, nivelul 2 PISA, fiind mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Națională.

 

"Astfel, la Evaluarea Națională din 2024, 31% dintre elevii participanți au obținut note sub 5, respectiv 46% au obținut note sub 6 la Matematică. Însă aceste ponderi sunt calculate din cei aproximativ 153.000 absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți la probe. În clasa a VIII-a se aflau atunci 181.832 de elevi. Raportat la întreaga populație de elevi, nu doar la cei prezenți la test, se poate concluziona că 42% dintre elevii clasei a VIII-a au performanțe sub nota 5, iar 54% au performanțe sub nota 6, la Matematică", explică Mihai Dimian.

 

Ministrul mai afirmă că rezultatul testului PISA aplicat în mare măsură acelei generații ne spune că 52% dintre elevi nu au obținut la Matematică un scor peste nivelul 2, considerat pragul pentru așa-numitul "analfabetism funcțional" la matematică.

 

"Nu afirm că nota 5 sau nota 6 la Evaluarea Națională este echivalentă cu nivelul 2 PISA. Cele două evaluări au obiective și metodologii diferite: Evaluarea Națională încearcă să verifice competențele elevilor în raport cu programa școlară, în timp ce testul PISA urmărește în ce măsură elevii pot utiliza cunoștințele și competențele dobândite în situații și probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. Dar apropierea acestor rezultate ne arată că diferențele dintre cele 2 evaluări nu sunt atât de mari, cum păreau la o primă analiză. Mai mult decât atât, apropierea acestor rezultate ne indică provocarea principală cu care ne confruntăm în România. Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului", arată el.

CITEȘTE ȘI Investițiile în economia națională au crescut

Potrivit ministrului, pentru a aplica în viața reală anumite cunoștințe, mai întâi trebuie să le știi și trebuie să le înțelegi.

"Dincolo de capacitatea efectivă a elevilor români de a aplica în viața reală sau în probleme legate de profesii viitoare, ei au fost promovați pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenței și nu prin acumularea cunoștințelor și a competențelor necesare pentru media 5 la matematică.
 

Dar aceasta nu înseamnă că Evaluarea Națională și programele școlare de gimnaziu nu trebuie revizuite și adaptate. Dimpotrivă", mai spune Dimian.

 

"Media țărilor membre OCDE la matematică a scăzut cu 9 puncte, media României a scăzut cu 9 puncte. Media țărilor membre OCDE la științe a scăzut cu 3 puncte, media României a scăzut cu 3 puncte. Media țărilor membre OCDE la lectură a scăzut cu 14 puncte, media României a scăzut cu 16 puncte. Așadar, scăderea României din ultimii trei ani nu este un fenomen izolat. Ea se înscrie într-o deteriorare mai largă a rezultatelor educaționale la nivel internațional. PISA 2025 consemnează, de altfel, cele mai mici medii OECD înregistrate până acum în toate cele trei domenii evaluate", spune ministrul.

 

El adaugă că această constatare nu trebuie însă folosită drept scuză, ci, dimpotrivă, trebuie să încercăm să înțelegem atât cauzele fenomenului internațional, cât și problemele specifice României.

 

"Comparând evoluția României și a țărilor membre OCDE între PISA 2019 și PISA 2025, observăm că scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce scorul mediu al țărilor OCDE a scăzut cu 19 puncte. După cum se poate astfel observa, România s-a apropiat de media OCDE, în 2019 media României reprezentând 87,7% din media OCDE, în timp ce în 2025 reprezintă 89,3% din media OCDE. OCDE spune că aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învățare realizat ÎNTR-UN AN de elevii din jurul vârstei de 15 ani. Evaluarea desfășurată în prima jumătate a anului 2025 evaluează acumulările elevilor din perioada 2016 - 2025, perioadă care a avut în mijlocul ei, într-o perioadă critică pentru dezvoltare, UN AN în care activitățile didactice s-au desfășurat online, pe lângă celelalte efecte ale pandemiei. Deci este o perioadă mai lungă în care învățământul a evoluat într-un anumit mod și unul dintre evenimentele întâmplate în acea perioadă a fost pandemia, cu trecerea învățământului din format fizic în format online pentru aproximativ un an. Chiar dacă nu a fost irosit complet acel an, nu putem ignora faptul că desfășurarea învățământului în format online pentru aproximativ un an a avut un efect asupra progresului mediu de învățare al elevilor în acel an, nu doar în România ci în întreaga lume. Nu s-au pierdut toate cele "aproximativ 20 de puncte" asociate acelui an de studiu, dar putem estima că s-au pierdut puncte semnificative în acel an, atât în România, cât și pe plan internațional", explică ministrul Educației.

CITEȘTE ȘI RECORD de locuințe finalizate în București - Ilfov. Tranzacțiile cu apartamente sunt în scădere

El precizează că, în concluzie, putem spune însă că pandemia și perturbarea procesului educațional reprezintă unul dintre factorii care trebuie luați în calcul atunci când încercăm să explicăm evoluția acestei generații și trebuie să facem acest lucru nu numai pentru România, ci într-un context internațional în care multe sisteme educaționale au cunoscut scăderi.

"Dar aici apare întrebarea care mi se pare cu adevărat importantă pentru România: CHIAR DACĂ SCĂDEREA ROMÂNIEI SE ÎNSCRIE ÎNTR-UN FENOMEN INTERNAȚIONAL, DE CE NU AM REUȘIT SĂ EVOLUĂM MAI BINE DECÂT ACEST TREND? Proiectul "România Educată" a fost lansat în anul 2021, au fost adoptate în 2023 noile legi ale educației, au existat creșteri salariale importante în 2023 și 2024 și au fost realizate investiții importante în infrastructura educațională. Unele dintre aceste măsuri au nevoie, evident, de timp pentru a produce efecte măsurabile asupra rezultatelor elevilor, iar testarea PISA a avut loc deja în prima jumătate a anului 2025. Dar realitatea pe care trebuie să o privim fără să căutăm nici scuze, nici vinovați este aceasta: până la momentul testării PISA 2025, România nu reușise să transforme aceste reforme, investiții și resurse într-o îmbunătățire vizibilă a rezultatelor elevilor. Faptul că am scăzut aproximativ în același ritm cu media OCDE ne ajută să înțelegem contextul. Nu poate însă să ne mulțumească", spune ministrul.

 

Mihai Dimian mai consideră că Raportul OCDE "Education at a glance" 2025 ne oferă poate una dintre explicațiile acestui decalaj de 50-60 de puncte între scorul României și media OCDE din 2012 până astăzi: "Elevii din România beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE."

"Nu voi milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală, însă pentru o perioadă, "Școala altfel" și "Școala verde" trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. De asemenea, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română. Voi reveni cu detalii, în planul de măsuri", explică el.

 

Ministrul vine cu precizări și la faptul că Finlanda și Estonia au reușit să progreseze atât de mult în ultimii ani în timp ce România nu a reușit.

 

"Finlanda nu a progresat, ci a regresat semnificativ în ultimii 20 de ani, reducându-se decalajul dintre România și Finlanda de la 143 de puncte în 2006, la 63 de puncte în 2025! Numai în ultimii 7 ani, observăm că decalajul s-a redus cu 25 de puncte, de la 88 de puncte la 63. În ceea ce privește Estonia, cauzele performanței sistemului lor de educație trebuie căutate înainte de 2006, ei intrând de la prima ediție cu un scor extraordinar (516) pe care și l-au menținut aproape constant pe parcursul ultimelor 2 decenii, în timp ce media internațională a scăzut", explică ministrul.

CITEȘTE ȘI Acțiunile din AI se prăbușesc după ce șefii OpenAI, Anthropic și SpaceXAI au cerut încetinirea tehnologiei

Despre dezvoltarea inteligenței artificiale care ne afectează performanțele elevilor, ministrul apreciază că în această perioadă vorbim și despre efectele unui "virus cognitiv", care ne va afecta și mai mult pe viitor dacă nu ne luăm măsuri.

"Cercetători de la universități de prestigiu (Universitatea Harvard, Institutul Santa Fe, Barcelona Computational Foundation, et al.) justifică această analogie provocatoare. Inteligența artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează și modul în care gândim. Iar la aceasta putem adăuga utilizarea rețelelor sociale, timpul petrecut în fața ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură, fragmentarea atenției și altele", subliniază ministrul.

 

Rezultatele PISA 2025 arată că elevii din România au obținut scoruri cu mult sub media OCDE la matematică, lectură și științe.

Raportul PISA pentru 2025 arată că elevii din România au obținut scoruri mai scăzute decât media OCDE la Matematică, Lectură și Științe. Ministerul Educației a transmis că, la științe și matematică, rezultatele sunt apropiate de cele din 2022, ceea ce indică o evoluție relativ stabilă, iar la lectură se înregistrează o scădere de 16 puncte.

CITEȘTE ȘI FOTO Nou șantier în București. Podul Constanța va fi lărgit

Potrivit datelor, 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență (nivelul 2) la Matematică, 52% la Lectură și 54% la Științe, sub mediile țărilor membre OCDE de 65%, 69% și, respectiv, 74%, scrie News.ro.

"În România, rezultatele medii din 2025 au fost aproximativ la același nivel ca în 2022 la matematică și științe și mai scăzute decât în 2022 la lectură. La științe, rezultatele au fost, de asemenea, apropiate de cele înregistrate la toate evaluările PISA anterioare anului 2022, indicând o evoluție relativ stabilă. În schimb, la matematică și lectură, dacă se ia în considerare o perioadă mai lungă, rezultatele din 2025 au fost mai scăzute decât cele înregistrate cu aproximativ zece ani înainte, în 2015", arată rezultatele PISA 2025.

De asemenea, în perioada cea mai recentă (2022-2025), diferența dintre elevii cu cele mai mari scoruri (primii 10%) și elevii cu cele mai mici scoruri (ultimii 10%) nu s-a modificat semnificativ la matematică, lectură sau științe.

Totodată, comparativ cu 2015, proporția elevilor cu performanțe scăzute (care au obținut scoruri sub nivelul 2 de referință) a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, cu 9 puncte procentuale la lectură și cu 7 puncte procentuale la științe.

Raportul precizează că elevii din România au obținut scoruri mai scăzute decât media OCDE la matematică, lectură și științe

"Proporția elevilor din România cu performanțe ridicate (nivelul 5 sau 6) în cel puțin un domeniu a fost mai mică decât media OCDE. În același timp, proporția elevilor din România care au atins cel puțin nivelul de referință (nivelul 2 sau un nivel superior) în toate cele trei domenii a fost mai mică decât media OCDE. La rezolvarea computațională a problemelor, scorul mediu al elevilor din România a fost mai scăzut decât media OCDE", a transmis sursa citată.

CITEȘTE ȘI VIDEO&FOTO Italienii au început asfaltarea experimentală pe Autostrada Sibiu-Pitești

Raportul mai arată că aproximativ 54% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 de referință la științe, media OCDE fiind de 74%.

"La acest nivel, elevii pot cel puțin să recunoască explicația corectă pentru fenomene științifice familiare și să utilizeze astfel de cunoștințe pentru a stabili, în cazuri simple și pe baza datelor furnizate, dacă o concluzie este validă. Peste 85% dintre elevii din B-S-J-Z (China), Macao (China), Singapore, Estonia, Japonia, Taipeiul Chinez și Coreea (în ordinea descrescătoare a ponderii) au atins acest nivel sau unul superior.

În România, 2% dintre elevi au avut performanțe ridicate la științe, atingând nivelul 5 sau 6 (media OCDE: 7%). Acești elevi pot aplica, în mod creativ și autonom, cunoștințele științifice și despre știință într-o varietate mare de situații, inclusiv în situații nefamiliare", se mai arată în raportul PISA 2025.

Potrivit documentului citat, în România, 48% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de referință la matematică, media OCDE fiind de 65%.

"La acest nivel, elevii pot cel puțin să interpreteze și să recunoască, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o altă monedă)", se menționează în raportul PISA 2025.

De asemenea, aproximativ 4% dintre elevii din România au avut performanțe ridicate la matematică, atingând nivelul 5 sau 6 la testul PISA de matematică, media OCDE fiind 8%.

"Cele mai mari ponderi ale elevilor care au atins nivelul 5 sau 6 s-au înregistrat în șapte țări și economii asiatice: B-S-J-Z (China) (54%), Singapore (37%), Taipeiul Chinez (32%), Macao (China) (29%), Coreea (23%), Japonia (22%) și Hong Kong (China) (21%). La aceste niveluri, elevii pot modela matematic situații complexe și pot selecta, compara și evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor. În 13 țări și economii participante la PISA 2025, peste 10% dintre elevi au atins nivelul 5 sau 6 de competență", mai notează raportul PISA 2025.

Totodată, aproximativ 52% dintre elevii din România au atins nivelul 2 sau un nivel superior la lectură, față de media OCDE care este de 69%.

CITEȘTE ȘI FOTO Bolojan s-a văzut cu o delegație de investitori ai JP Morgan, după ce banca americană a avertizat România. Preocupare pentru noua configurație guvernamentală, cheltuielile publice și deficitul bugetar

"La acest nivel, elevii pot cel puțin să identifice ideea principală dintr-un text de lungime moderată, să găsească informații pe baza unor criterii explicite, uneori complexe, și să reflecteze asupra scopului și formei textelor atunci când li se cere în mod explicit acest lucru. Ponderea elevilor de 15 ani care au atins cel puțin nivelul minim de competență la lectură (nivelul 2 sau superior) a variat de la 93% în B-S-J-Z (China) la 4% în Rwanda", mai transmite raportul PISA 2025.

Documentul menționează că în România, 1% dintre elevi au atins nivelul 5 sau un nivel superior la lectură, față de media OCDE de 6%.

Acești elevi pot înțelege texte lungi, pot aborda concepte abstracte sau contraintuitive și pot distinge între fapte și opinii pe baza unor indicii implicite referitoare la conținut sau la sursa informației.

Ministerul Educației consideră că aceste rezultate trebuie privite în contextul mai larg al nivelului de dezvoltare și decalajelor pe care le avem de recuperat.

"Pentru România, ca stat aflat în proces de aderare la OCDE, aceste rezultate trebuie privite și în contextul mai larg al nivelului nostru de dezvoltare și al decalajelor pe care le avem încă de recuperat. În România, Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor se situează la aproximativ 71% din media țărilor membre OCDE, iar ponderea populației cu vârste între 25 și 64 de ani care are studii superioare este de 19%, comparativ cu 41%, media țărilor membre OCDE", a mai transmis Ministerul Educației.

CITEȘTE ȘI BNR va avea un nou sistem centralizat de securitate CONFIRMARE

La PISA 2025 au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproximativ 33 de milioane de elevi de 15 ani la nivel mondial. Dintre cele 91 de țări analizate, 38 sunt state membre OCDE.

România a fost reprezentată de 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, un eșantion reprezentativ pentru elevii de 15 ani, adică aproximativ 172.000 de elevi de 15 ani reprezentanți, respectiv circa 76% din populația tinerilor de această vârstă. Toate datele colectate în România au îndeplinit standardele de calitate stabilite de OCDE.

În 2024, un Raport OCDE arăta că aproape o cincime dintre elevii români care au participat la ultima testare PISA au omis cel puțin o masă pe săptămână, din motive financiare.

Unul din zece a fost nevoit să facă același lucru aproape zilnic.

Raportul a constatat că în țările cu venituri medii, în care se încadrează și România, în medie, un elev din cinci a declarat că a fost nevoit să nu mănânce cel puțin o dată pe săptămână, în cele 30 de zile premergătoare desfășurării testării PISA din 2022. În țările dezvoltate, în schimb, 10% dintre copii au răspuns că sar peste o masă cel puțin o dată pe săptămână, scrie BiziDay.

Mergând în detaliu, 12% dintre elevii români care au luat parte la testare au omis cel puțin o masă, aproape în fiecare zi, în luna precedentă testării, din motive financiare. Până în 10% au răspuns că au făcut același lucru de câteva ori într-o săptămână.

CITEȘTE ȘI E.ON, anunț în România. Cum se poate ieftini factura la energie: Investițiile corecte înseamnă și în fotovoltaic, și în stocare, și în clădiri, și mai multă producție, poate într-o zi în nuclear

În România, testele PISA au fost administrate în perioada 11 aprilie – 30 mai și, pe lângă evaluarea performanțelor la citire, matematic și științe, au măsurat și gradul de securitate alimentară al copiilor cu vârste de 15 ani. Evaluarea a avut în vedere în mod exclusiv accesul la alimente, iar nu și aportul nutrițional al acestora.

Totuși, datele au arătat că toți adolescenții care suferă de insecuritate alimentară au rezultate mai proaste la școală. Lipsa alimentării provoacă oboseală, incapacitatea de concentrare și o acumulare mai lentă a informațiilor.