' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Un fruct mai puțin cunoscut în România atrage atenția în serele Stațiunii de Cercetare din Buzău. Este vorba despre pepenele de iarnă, cunoscut și sub numele de dovleac de ceară sau pepenele de iarnă, o specie pe care cercetătorii buzoieni o studiază și o cultivă de mai mulți ani.
Spre deosebire de pepenele pe care îl consumăm în timpul verii, acesta nu este foarte dulce. Pulpa este albă, densă și crocantă, iar fructul se remarcă mai ales prin faptul că poate fi păstrat o perioadă lungă după recoltare, arată Agro TV.
Coaja verde este acoperită cu un strat albicios, asemănător cerii. Acesta nu este doar un element care îi dă aspectul specific, ci contribuie și la buna conservare a fructului. În condiții corespunzătoare, pepenele de iarnă poate fi păstrat luni întregi, fără să fie nevoie de frigider.
„Fructele de dovleac de ceară sunt asemănătoare cu cele ale pepenelui comun, însă pulpa este albă, crocantă și mai puțin dulce. Coaja verde este acoperită cu un strat puternic de pruină, care îi oferă o durată mare de păstrare”, explică cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare Buzău.
Poate fi folosit în locul castravetelui sau dovlecelului
Pepenele de iarnă nu este destinat doar păstrării. Pulpa poate fi folosită în bucătărie în mai multe feluri și poate înlocui, în anumite preparate, castravetele sau dovlecelul.
Textura este mai densă și mai crocantă, ceea ce îl face potrivit pentru diverse preparate culinare. În țările asiatice, unde specia este cunoscută de mult timp, este folosită în numeroase rețete.
Fructul este apreciat și pentru conținutul de vitamine și minerale. Cercetătorii de la Buzău menționează și utilizarea sa tradițională în medicina orientală, unde este asociat cu mai multe beneficii pentru organism.
O specie importantă și pentru cercetarea agricolă
Pepenele de iarnă are însă și o altă întrebuințare, mai puțin cunoscută. Planta poate fi folosită ca portaltoi, ceea ce îi crește valoarea pentru cercetarea agricolă.
De asemenea, dezvoltarea sa vegetativă bogată permite folosirea plantei și în scop decorativ, mai ales în spații unde poate crește pe verticală.
În serele Stațiunii de Cercetare Buzău, această specie este urmărită atât pentru caracteristicile fructelor, cât și pentru potențialul pe care îl poate avea în agricultură. Iar faptul că fructele pot fi păstrate luni de zile după recoltare este unul dintre avantajele care îi fac pe cercetători să acorde în continuare atenție acestei culturi.
Recent, producătorii de pepeni din județul Dolj au anunțat că trec printr-o nouă criză majoră de supraproducție dublată de lipsă piețelor de desfacere.
Cu un preț la angro care a coborât drastic sub jumătate de leu pe kilogram, tot mai mulți fermieri au luat decizia de a-și lăsa recolta să se strice pe câmp, deoarece veniturile obținute nu mai acoperă nici măcar plata zilierilor și a transportului.
Costurile de cules depășesc valoarea mărfii
Deși producția din acest an a fost una bogată, agricultorii din Oltenia susțin că fiecare zi petrecută pe câmp le aduce pierderi financiare directe. Prețul scăzut oferit în câmp de intermediari, sub 50 de bani pentru un kilogram de lubeniță, face activitatea nerentabilă.
La costurile mici de achiziție se adaugă tarifele ridicate pentru forța de muncă și menținerea zilierilor, precum și cheltuielile cu masa și transportul.
„Munca noastră, uite! Bani cheltuiți aici. (…) A fost de 50 de bani kilogramul și ca să culegi o remorcă de lubeniță trebuie să ai 4 inși. Și 10 milioane [lei vechi] nu iei pe ei. Și mai bine am abandonat”, explică mâhnită Florina Onțel, o cultivatoare de pepeni din zonă.
Intermediarii ocupă piețele
Fermierii reclamă discrepanța uriașă dintre prețul mizer pe care îl primesc ei la marginea câmpului și cel plătit de consumatorii finali în piețe sau hipermarketuri.
Producătorii depind aproape exclusiv de bișnițari sau samsari pentru a-și vinde marfa. Pepenii fiind mărfuri perisabile, lipsa oricărui centru de colectare îi obligă pe fermieri să vândă pe nimic înainte ca produsele să se strice. Fără forme asociative, fermierii nu pot negocia prețurile direct cu marii retaileri și nu pot accesa piețele urbane principale.
VIDEO B1 TV
Probleme similare și la alte legume de sezon
Situația critică din Dolj nu se limitează doar la cultivatorii de pepeni. Fermierii avertizează că probleme majore la valorificare există în plin vârf de sezon și la alte produse de bază. Vinetele, ardeii și chiar cartofii se vând din ce în ce mai greu, în ciuda scăderilor de preț de pe piață, lăsându-i pe mulți agricultori români în pragul falimentului.
Cultivatorii români de pepeni încep să se îndrepte și către soiuri și sortimente rare, tot mai căutate pe piață.
Printre acestea sunt și pepeni exotici cultivați în Japonia, precum pepenii pătrați - VEZI VIDEO AICI
„Într-adevăr, partea de inovație în Japonia este foarte la modă și la mare căutare. Cum piața din România se dezvoltă, iar diversitatea crește, bineînțeles că ne pregătim să avem în viitor și astfel de pepeni pătrați.
Aceștia trebuie cultivați într-o tehnologie adecvată. Din ce știu, se pun în niște forme.
Lucrăm cu niște companii din Japonia, chiar vreau să discut cu ei să vedem dacă ne pot pune la dispoziție tehnologia și să facem o testare în România”, a declarat pentru AgroTV, Raymond Stanciu, director de vânzări în cadrul Diviziei Semințe de Legume a Marcoser.
De altfel, Marcoser a introdus în România și alte specialități de pepene, care s-au dovedit tot mai atractive pentru consumatori și care încep să devină interesante și pentru cultivatorii români.
„Pepenele roșu cu pulpă galbenă, spre exemplu, este soiul care a prins foarte bine în ultima perioadă. Noi am tot continuat să dezvoltăm partea asta.
Prima oară am adus pepeni cu exteriorul verde, dar interiorul galben. Aveau semințe; acum am mers mai departe și am reușit să identificăm un hibrid foarte dulce, cu miez galben și fără semințe, care se pare că este foarte apreciat astăzi.
În continuare se dezvoltă partea astea de specialități, dacă vorbim de White Honey – cel în formă de ou, care prinde bine pe supermarket – Piel de Sapo, Cantaloupe, tot felul de varietăți pe care le găsim în piața din afară și iată că apar și în România”, a detaliat Raymond Stanciu.
