România a cheltuit în 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB, potrivit unui raport oficial al NATO, citat de TVR Info. Procentul este unul mult mai mic decât promisiunea făcută de președintele Klaus Iohannis, de 2,5% din PIB.
Cu acest nivel al cheltuielilor, România se situează sub media NATO de 1,73% din PIB și sub pragul minim de 2% din PIB. De remarcat că România a cheltuit, ca procent din PIB, mai puțin decât Olanda (1,63% din PIB).
Președintele Klaus Iohannis a intrat în cursa pentru șefia NATO împotriva premierului olandez Mark Rutte. Una dintre promisiunile de campanie ale lui Iohannis, așa cum arată un articol publicat în Politico, este tocmai bugetul pentru apărare, arată G4Media.ro.
”Cu toții trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a ajunge la minimul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare și să investim cel puțin 20% în echipamente majore, cât mai curând posibil”, scria Iohannis în articolul electoral intitulat ”O viziune pentru viitorul NATO”.
Raportul NATO mai arată că România nu a atins ținta obligatorie de 2% din PIB pentru apărare decât în anul 2020, când a cheltuie 2,01% din PIB. Mai mult, în ultimii trei ani a înregistrat scăderi constante de la an la an, iar cuantumul de 1,6% din PIB înregistrat în 2023 e cel mai mic din 2017 și până în prezent.
Scăderea bugetului pentru apărare s-a prăbușit în condițiile în care deficitul bugetar a crescut an de an.
Când vine vorba despre investiția propriu-zisă în echipamente, România stă și mai prost decât la bugetul total: se numără printre codașele NATO, locul 5 de la coada clasamentului, cu 21,9% din totalul bugetului de apărare. Lider detașat al cheltuieilor pentru arme noi este Polonia (53,6% din bugetul total al apărării merge la înzestrare), urmată de Finlanda, Luxemburg, Ungaria și Grecia. Olanda este și la acest capitol în fața României, cu 25,5% din bugetul total al Apărării.
În cifre absolute, România a avut în 2023 un buget al apărării de 5,6 miliarde de dolari, față de Olanda – 16,5 miliarde de dolari.
