Populația rezidentă a României a fost de 19,328 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2020, iar populația feminină a fost majoritară, cuprinzând 9,868 milioane de persoane, respectiv 51,1% din total, conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică.
Comparativ cu 1 ianuarie 2019, la 1 ianuarie 2020, INS spune că se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populației tinere (cu vârsta între 0 și 14 ani) cu 10.900 de persoane, ponderea acesteia reprezentând (15,7%) în totalul populației rezidente, și creșterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani și peste) de la 18,5% la 18,9% (+65,4 mii persoane), scrie Agerpres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Populația adultă (15-64 ani) reprezintă 65,4% din total, în scădere cu 140.000 persoane față de începutul anului 2019. În cadrul populației adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34 ani și 50-54 ani și a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 55-59 ani și 60-64 ani.
În mediul urban locuiesc 10,456 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populația rezidentă a țării (54,1%).
Potrivit INS, la 1 ianuarie 2020, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) deținea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populația rezidentă a țării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din județele: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) cu o pondere de doar 9,2% în populația rezidentă a țării. Regiunea de dezvoltare București-Ilfov este cea mai urbanizată zonă, iar populația care locuiește în municipii și orașe reprezintă 88,5% din populația totală a regiunii.
În anul 2020, speranța de viață la naștere a ajuns la 76,11 ani, în creștere cu 0,14 ani față de anul anterior, femeile având o durată medie a vieții mai mare cu 7,21 ani decât bărbații. Datorită nivelului diferențiat al mortalității pe medii de rezidență înregistrat și în anul 2020, durata medie de viață a populației din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 3,03 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieții în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferențe mai accentuate înregistrându-se pentru populația masculină (3,40 ani) față de cea feminină (1,94 ani).
În anul 2020, sporul natural al populației rezidente a continuat să fie negativ (de -120.300 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile țării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-26.600 persoane), iar cel mai mic în regiunea București-Ilfov (-6.600 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat și în regiunile Sud-Est (-18.800 persoane), Nord-Est (-17.400 persoane) și Sud-Vest Oltenia (-15.600 persoane).
Evoluțiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internațională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii considerați răspunzători de scăderea fertilității și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.
Conform INS, o preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum și calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,2 ani la 1 ianuarie 2020. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menținerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste), fenomen evidențiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2020).
Se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent și ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,49 milioane în prezent (în anul școlar 2020/2021).
Eurostat estimează ca populația rezidentă vârstnică (de 65 ani și peste) a României va ajunge până în anul 2030 la 3,88 milioane de persoane și în anul 2060 populația de 65 ani și peste va ajunge la 4,68 milioane persoane, comparativ cu 3,66 milioane persoane la 1 ianuarie 2020.
La 1 iulie 2020, populația lumii a fost estimată la 7,8 miliarde locuitori; țările cu cea mai mare populație sunt China (1,439 miliarde de locuitori), India (1,380 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (331 milioane de locuitori), Indonezia (274 milioane de locuitori) și Pakistan (221 milioane locuitori).
Se prognozează că populația lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori în anul 2050 și la 10,9 miliarde locuitori în anul 2100.
Cele mai mari creșteri ale populației între anii 2020 și 2050 vor avea loc în: India, Nigeria, Pakistan, Congo, Etiopia, Republica Tanzania, Egipt, Indonezia, Statele Unite ale Americii, Angola, Uganda și Niger. În jurul anului 2027, se estimează că India va depăși China, devenind cea mai populată țară din lume.
Țările cu cele mai mari creșteri ale populației, în cifre absolute, în anul 2020 față de anul 2019, au fost India, China, Nigeria, Pakistan și Indonezia.
România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populației rezidente, la 1 ianuarie 2020. Țara cu cea mai mare populație din UE este Germania (83,166 milioane de locuitori), iar țara cu cea mai mică populație este Malta (514.600 locuitori).
Tpt acum, Eurostat a anunțat că Uniunea Europeană a înregistrat în 2020, anul pandemiei, cel mai mare număr de decese din ultimii 60 de ani, ceea ce a dus la o ușoară scădere a populației.
Țările UE au raportat cu 534.000 mai multe decese decât în 2019, ceea ce înseamnă o creștere de 11% , iar acest număr „reflectă impactul pandemiei Covid-19”, potrivit Eurostat.
Numărul morților a crescut în toate țările UE în această perioadă, dar în special în Italia (+111.700, +18%), Spania (+75.500, +18%) și Polonia (+67.600, +17%). Acest exces de mortalitate a contribuit la o ușoară scădere a populației UE în 2020, de la 447,3 la 447 milioane de locuitori (-312,000).
Numărul nașterilor a continuat să scadă și el, însă principalul element care explică scăderea populației este impactul pandemiei asupra mortalității, a declarat un oficial Eurostat, citat de AFP.
Cea mai mare scădere a populației a fost înregistrată în Italia (-384.000), urmată de România (-143.000) și Polonia (-118.000). În total, în nouă din cele 27 de state membre au avut scăderi ale populației în 2020, celelalte 18 înregistrând o creștere.
