Un complet de trei judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) se va pronunța asupa contestației privind legalitatea rechizitoriului în cazul Revoluției, ca urmare a opiniilor divergente ale celor doi judecători din completul desemnat inițial cu soluționarea acțiunii lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus.
În 25 octombrie 2023, Curtea de Apel București, a ”constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, privind pe inculpații: - Iliescu Ion, fost președinte al României, pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității, Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității, gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviației Militare, pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității (...)”.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Acuzații au contestat soluția la Înalta Curte de Casație și Justiție, dosarul fiind repartizat unui complet de doi judecători, potrivit art. 53, alin. (1), lit. b) din Regulamentul de organizare și funcționare a ÎCCJ, scrie News.ro.
În 8 martie 2024, completul ÎCCJ a rămas să se pronunțe asupra contestației celor trei inculpați. După trei amânări, argumentul fiind că este nevoie de timp pentru deliberare, miercuri, în ședința camerei de consiliu, s-a decis definitiv “repunerea cauzei pe rol în vederea judecării acesteia în complet de divergență”.
Conform art. 354, alin. (5) din Codul procedură penală, în situația în care în cadrul completului de judecată nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se reia în complet de divergență.
Fostul președinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al Aviației Militare Iosif Rus au fost trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul Revoluției, pentru crime împotriva umanității. Iliescu este acuzat că și-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN. "Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situații de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional și 409 cazuri de suferințe mari", afirmau procurorii.
