Ponderea românilor care nu-și pot plăti chiria și facturile la timp sau care nu pot face față unor cheltuieli neașteptate a scăzut la sub 20% din totalul populației în 2017, consemnând cel mai mare declin la nivelul Uniunii Europene. Rata populației aflată în stare de deprivare materială severă rămâne însă una dintre cele mai ridicate din UE.
Aproximativ 33 milioane de europeni se confruntau cu o stare de deprivare materială severă în 2017, reprezentând 6,7% din totalul populației din Uniune, potrivit datelor Eurostat.
Deprivarea materială severă este definită ca imposibilitatea de a acoperi cheltuielile cu cel puțin patru din nouă elemente considerate dezirabile, sau esențiale, pentru a duce o viață adecvată, precum plata la timp a chiriei și/sau a utilităților, încălzirea locuinței, acoperirea, din resurse proprii, a unor costuri neprevăzute, posibilitatea de a pleca într-o vacanță de o săptămână departe de casă, sau de a consuma carne, pește sau echivalentul în proteine în mod regulat și de a deține un telefon, o mașină de spălat sau un automobil.
România a înregistrat cea mai mare scădere a ratei de deprivare materială severă în rândul statelor membre, de 4,4 puncte procentuale, ponderea celor aflați în această situație micșorându-se de la 23,8% la 19,4%, se arată într-un raport Eurostat.
A doua mare scădere a fost observată în Italia, unde rata a scăzut cu 2,9 puncte procentuale, până la 9,2%, urmată de Croația (-2,2 pp, până la 10,3%) și Bulgaria (-1,9 pp, până la 30%).
În pofida declinului, România se menține pe primele locuri în Uniune în ceea ce privește ponderea populației care suferă de deprivare materială severă, după Bulgaria și Grecia. Ungaria se află pe poziția a patra, cu o rată de deprivare materială severă de 14,5% din totalul populației.
La polul opus, cele mai mici rate de deprivare materială se înregistrează în Suedia (0,8% din totalul populației), Luxemburg (1,6%), Olanda (2,6%) și Finlanda (2%). Datele pentru Suedia, Luxemburg și Olanda sunt pentru anul 2016.
