Numărul de grădinițe publice din România a scăzut cu 17% în ultimii 30 de ani conform unui comunicat al Fundației Friedrich Ebert România. În 2023, în regiunea București-Ilfov funcționau un total de 558 de unități de învățământ preșcolar - cu sau fără statut juridic de “grădinițe” - din care doar 309 erau publice, comparativ cu 349 de grădinițe, toate publice, în 1990.
”În 2023 în România existau un total de 10.485 de unități de învățământ preșcolar (cu sau fără statut juridic de “grădinițe”), comparativ cu 12.529 de grădinițe în 1990, adică o reducere de 16% în 30 de ani”, a transmis sursa citată.
Dintre cele 10.438 de unități de învățământ preșcolar din România din 2023, 9.859 erau publice, adică 94%. Însă la nivel urban, poate fi remarcată o creștere a numărului grădinițelor private, scrie News.ro.
”De exemplu, tot în 2023, în regiunea București-Ilfov funcționau un total de 558 de unități de învățământ preșcolar (cu sau fără statut juridic de “grădinițe”), din care doar 55% erau publice (309) iar restul de 45% (249) erau private, comparativ cu 349 de grădinițe, toate publice în 1990”, pecizează fundația într-un comunicat.
În 2023, 60% din toți copiii între 3-6 ani sunt înscriși în învățământul preșcolar. Acest procent a crescut din 1990 când era 54%. Numărul de cadre didactice din preșcolar a rămas aproape constant din 1990 încoace.
”Numeroase studii de specialitate arată importanța crucială a educației timpurii: dincolo de abilitățile sociale, cognitive și emoționale dobândite în timpul educației preșcolare, în rândul copiilor care au urmat învățământul preșcolar se constată niveluri mai înalte de succes educațional, angajare și competențe sociale pe durata întregii vieți. În România este nevoie urgentă de o politică publică dedicată învățământului preșcolar în vederea creșterii numărului de grădinițe în funcție de numărul de copii din fiecare regiune. Deși numărul cadrelor didactice din preșcolar a rămas aproape constant din 1990 încoace (în jur de 37.000), diminuarea unităților de învățământ preșcolar a dus la o suprasolicitare a acestora. Consecințele pentru familii sunt costuri mai mari (de ex. înscrierea la grădinițe private), dar și imposibilitatea reluării activității profesionale de către părinți, în principal de către mame. Pentru a ține cont de nevoile părinților și copiilor, aceste politici publice trebuie concepute în parteneriat cu asociațiile de părinți și cu experți în domeniu”, menționează Fundația Friedrich Ebert România.
