Într-un an 2015 în care s-au concentrat să scoată firmele de la parterul blocurilor cu risc seismic ridicat, autoritățile au finalizat lucrările de consolidare pentru un singur bloc și nu au redactat niciun studiu de proiectare dintr-un total de 67 clădiri pentru care trebuia executate aceste lucrări sau măcar realizată proiectarea. Nici măcar acel unic bloc nu a fost din București, orașul cu cele mai multe clădiri cu risc de prăbușire, ci din Hârșova. Acum, pentru 2016, cu un buget majorat de 5 ori, Guvernul crede că va consolida/proiecta toate blocurile rămase restante de anul trecut plus încă 14 blocuri din București.
Fondurile rezervate pentru acest an, în cuantum de 25 de milioane de lei, de cinci ori mai mare comparativ cu suma de anul trecut, au fost aprobate miercuri de Guvern.
Date transmise Profit.ro de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice relevă că, într-un an 2015 în care s-au concentrat să scoată firmele de la parterul blocurilor cu risc seismic ridicat, autoritățile au finalizat lucrările de consolidare pentru un singur bloc dintr-un total de 25 clădiri care trebuia consolidate (20 din București, 2 din Tulcea și câte 1 din Câmpina, Sfântu Gheorghe și Hârșova) și nu au terminat niciun studiu de proiectare la cele 42 de clădiri programate (28 din București, 5 din Bacău, 7 din Prahova și câte una din Suceava și Târgu Mureș).
"Din cele 25 de clădiri de consolidat în sarcina Primăriei Municipiului București și a primăriilor municipiilor și orașelor, pentru care s-a asigurat finanțarea din transferuri de la bugetul de stat, au fost finalizate lucrările de consolidare la o clădire de locuit multietajată situată în județul Constanța, oraș Hârșova, str. Plantelor nr. 33. Pentru cele 42 de clădiri la care s-a asigurat finanțarea din transferuri de la bugetul de stat, acțiunea privind proiectarea lucrărilor de consolidare este în curs de derulare", au transmis pentru Profit.ro reprezentanții ministerului.
Deci, nici măcar acel unic bloc nu a fost din București, orașul cu cele mai multe clădiri cu risc de prăbușire la un cutremur puternic, ci din Hârșova. Acum, cu un buget majorat de 5 ori, la 25 milioane lei, Guvernul crede că va consolida/proiecta toate blocurile rămase restante de anul trecut plus încă 14 blocuri din București.
Poate paradoxal, legea care care a scos firmele din spațiile aflate la parterul blocurilor cu risc seismic, despre care Profit.ro a relatat, în premieră, încă din octombrie, insistând asupra importanței și impactului, l-a avut ca principal inițiator pe Darius Vâlcov. Acesta a inițiat legea în 2014 și s-a bucurat de aprobarea ei în 2015, uitând însă ca în aceeași perioadă, în care a fost pe rând ministru delegat pentru Buget (august-decembrie 2014) și ministru al Finanțelor (decembrie 2014-martie 2015), să rezerve bani și pentru consolidarea acestor blocuri. La acest moment, Vâlcov este sub control judiciar într-un dosar privind luarea de mită.
CITEȘTE ȘI Finanțele estimează că un cutremur similar celui din 1977 ar crea pagube de 1,8 miliarde euro În prezent, în București sunt 374 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic (cu risc ridicat de prăbușire la cutremur), dintre care 190 prezintă pericol public. Acestora li se adaugă alte 302 clădiri încadrate în clasa II (la care probabilitatea de prăbușire este redusă, dar la care sunt așteptate degradări structurale majore). Datele Ministerului Dezvoltării relevă totodată că, în perioada 1993-2007, în 20 de județe au fost expertizate cu risc seismic peste 1.100 de clădiri.
Dintre toate acestea, până în prezent, de-a lungul anilor, au fost finalizate lucrările de consolidare la doar 26 de blocuri cu un total de 1.012 apartamente, dintre care 19 (693 apartamente) construite înainte de 1940 din București și câte una în Bacău (48 apartamente), Brăila (36 apartamente), Galați (60 apartamente), Ploiești (60 apartamente), Roman (45 apartamente), Târgu Mureș (20 apartamente) și Hârșova (60 de apartamente).
Acum, pentru 2016, Guvernul crede că va finaliza lucrările de consolidare sau va încheia proiectarea, după caz, pentru toate cele 66 de blocuri nebăgate în seamă anul trecut și că va efectua aceleași operațiuni la alte 14 blocuri din București.
Imobile care ar urma să fie consolidate
"În cazul clădirilor de locuit cuprinse în Programul de acțiuni pe 2015, pentru care nu a fost finalizată, în 2015, proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare, acestea vor fi renominalizate în Programul de acțiuni pe 2016. Există un consens între specialiștii în domeniu că, în cazul producerii unui cutremur vrâncean comparabil cu cel din 1977, pierderile ce s-ar putea înregistra prin prăbușirea construcțiilor existente, în special cele înalte construite în București înainte de apariția unor norme de protecție antiseismică corespunzătoare (1977 și mai ales înainte de 1940), pot depăși substanțial pierderile provocate de seismul din 1977", se arată în declarația transmisă pentru Profit.ro.
Concret, pentru acest an, planul Guvernului este să încheie lucrările de consolidare la 33 de blocuri și să redacteze proiectarea la alte 47 de blocuri.
Imobile pentru care ar urma să fie efectuată proiectarea
În acest sens, bugetul rezervat este de 5 ori mai mare decât cel de anul trecut, respectiv în creștere de la 5 la 25 milioane de lei.
Conform legii, lucrările de consolidare sunt finanțate integral din buget, dar proprietarii trebuie să restituie ulterior, în rate lunare egale, eșalonate pe 25 de ani, contravaloarea execuției, doar persoanele cu venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câștigul salarial mediu net pe economie (în decembrie de 2.114 lei) fiind scutite de plată.
În ultimii ani, experții tehnici au atenționat în repetate rânduri că numeroase imobile, în principal din București, sunt în pericol iminent de prăbușire la un cutremur, dar Guvernul a redus constant cuantumul fondurilor de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor.
CITEȘTE ȘI Comercianți: Închiderea localurilor din clădirile periculoase nu rezolvă problema în caz de cutremur În 2006, experții au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic trebuie considerate de interes național, deoarece un cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau 1940 poate produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp și a numărului mai mare de imobile grav afectate de seisme de-a lungul timpului.
Ei au atenționat atunci că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate sunt aproximativ 3.000 de imobile, dintre care 600 în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în București, precum și în județele aflate sub influența zonei sesimologice din Vrancea, Banat și zona Făgărașului.
În urmă cu cinci ani, un studiu al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenționa că pagubele pe care le-ar provoca în sectorul rezidențial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condițiile în care valoarea totală a locuințelor la nivel național este de 105,6 miliarde de euro.
Cutremurul din 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a generat pierderi de peste două miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.
