Durata medie de viață a românilor, influențată și de condițiile economice din societate, poate ajunge în 2060, conform unui document confidențial analizat de către autorități și obținut de Profit.ro, la numai 68 de ani pentru bărbați și 75,5 ani pentru femei, cu trei ani mai puțin decât în prezent și mult mai apropiat de momentul ieșirii la pensie. În același timp, structura populației României va continua să se degradeze într-un ritm îngrijorător, din cauza reducerii natalității și a îmbătrânirii locuitorilor, printre motivele indicate fiind ”emanciparea femeii” și ”reducerea funcției economice a copilului”.
Alți factori care influențează durata de viață, alături de condițiile economico-sociale din societate, sunt stilul de viață, alimentația, nivelul educației pentru sănătate.
Documentul dezvăluie că diferențierea pe vârste a populației României reflectă un proces lent, dar continuu de îmbătrânire demografică, prin reducerea numărului de tineri și creșterea ponderii populației vârstnice, de 65 de ani și peste această vârstă, iar durata medie de viață, influențată și de condițiile economice din societate, poate ajunge, în 2060, într-un scenariu pesimist, la numai 68 de ani pentru bărbați și 75,5 ani pentru femei.
Într-un scenariu optimist, inclus în document și în care se speră la îmbunătățirea nivelului de trai, durata medie a vieții crește la 73 de ani pentru bărbați și la ”aproape” 81 de ani pentru femei.
Date oficiale recente indicau că, la acest moment, speranța de viață în România este 71 de ani pentru bărbați și 78 de ani pentru femei. Comparativ, speranța de viață pentru femei ajunge în Spania, Franța, Italia și Suedia la 85 de ani iar pentru bărbați este calculată la 80 de ani.
În privința structurii populației, pentru România, aceleași date atenționau că ponderea populației cu vârsta de peste 60 de ani, în prezent de 20% din total, va urca până în 2050 la aproape 40%, majorând substanțial costurile cu pensia și ajutoare sociale.
Autoritățile au pregătit un program de egalizare a vârstei de pensionare pentru femei și bărbați la 65 de ani.
Motivele îmbătrânirii populației - emanciparea femeii și reducerea funcției economice a copilului
Documentul citat include și o listă scurtă a motivelor care generează această situație: emanciparea femeii și participarea crescândă a acesteia la activități economice în afara gospodăriei, costul ridicat al copilului, reducerea ”funcției economice” a copilului și a rolului său în ”securitatea economică” a persoanelor vârstnice, creșterea nivelului educației și slăbirea influenței normelor culturale, apariția mijloacelor contraceptive moderne, mobilitatea socială în creștere.
”Efectele negative ale procesului de îmbătrânire asupra desfășurării vieții economice și sociale, cât și asupra evoluțiilor demografice viitoare sunt vizibile, dar se vor accentua în timp, determinând perturbații la nivelul populației școlare, populației în vârstă aptă de muncă și populației vârstnice (...) Nu scăderea în sine a numărului populației este evoluția cea mai îngrijorătoare, ci faptul că acestei evoluții i se asociază o degradare continuă a structurii pe vârste”, se afirmă în document.
Autoritățile constată că, în condițiile actuale economice și sociale din România, cuplurile practică un comportament demografic de reducere și nu de eșalonare în timp a numărului dorit de copii, tot mai multe cupluri reducând dimensiunea familiei la unul sau cel mult doi copii.
