Dacă ne uităm la proiecțiile demografice, pentru că discutăm de o contribuție a forței de muncă la activitatea economică și discutăm de România producătoare, ne punem în mod legitim întrebarea: ok, producem, dar cu cine?
România pierde 1.000.000 de locuitori la fiecare 10 ani
Aceasta este întrebarea: cu cine o să mai producem în anii următori?
Dacă ne uităm pe pe proiecțiile demografice ale Comisiei Europene, o să vedem că dacă ne fixăm un an de bază 2022, Comisia Europeană are proiecție până în 2100, o să vedem că în primul rând că e un trend european cel de reducere a populației, arată Hotnews.ro
Sunt doar câteva țări europene care înregistrează pe proiecții o creștere de populație. România va avea însă una dintre cele mai accentuate scăderi ale populației și pe termen lung. Dacă ne uităm la fiecare 10 ani, România cam pierde 1.000.000 de locuitori, spune Ionuț Dumitru.
Arătăm destul de rău; suntem printre țările europene care vor înregistra cel mai puternic declin demografic.
„Partea mai proastă este că acest declin foarte accentuat din anii următori va avea loc în zona populației active. E un șoc foarte puternic acesta al ieșirii la pensie a decrețeilor care ies din zona asta de 15-64 de ani și vedem că în perioada respectivă sunt proiectate scăderi consistente de populație activă”, consideră economitul român.
„Vom avea acest șoc demografic pe care o să-l vedem în jurul anului 2030. Ne-am uitat un pic sau m-am uitat un pic și pe partea de structură, pe vârste, pe câteva detalii și am colorat acolo generațiile de decreței. Vedem la ultimele trei recensăminte pe care le-am avut (2002, 2011, 2021) cum stăm”, mai arată fostul șef al Consiliului Fiscal.
Avem zona în care sunt decrețeii și vedem că ei se mută la fiecare 10 ani pe următoarea tranșă de de vârstă. „Vedem că deja la 2021 o parte din ei se apropie de de vârsta de pensionare, iar la 2031 deja sunt cohorte destul de mari de oameni care ies la pensie și vedem că din spate, vin mult mai puțini și ies la pensie tot tot mai mulți. Încet-încet ei vor îngroșa rândul celor retrași din activitate. Vedem deja la orizontul anului 2031-2041, cum cei de peste 65 de ani vor îngroșa rândurile și vor necesita partea de sprijin, de asistență socială. Problema este că din spate, încă o dată spun, vin din ce în ce mai puțini oameni”, mai spune Ionuț Dumitru.
Pentru că de de menționat, din acești 4 milioane inactivi, peste 90% nu doresc să revină în piața muncii.
„Doar Danemarca este mai jos decât noi, dar ei au un sistem special de taxare, au impozit pe venit foarte mare și nu prea au contribuții sociale, că nu prea au contributor la sistemul de pensii, pentru că au un impozit pe venit care merge până la 65%.
Dacă ne comparăm cu celelalte state europene, România pare dintr-o altă realitate
„Noi suntem din altă realitate. Toate celelalte state sunt undeva în jur de 70 sau chiar peste 70% contributori versus populație 15-64 de ani. Noi avem foarte puțin contributori a sistemul public de pensii raportat la populația 15-64 de ani”, conchide Ionuț Dumitru.
Ghețău: Un declin mai mare de 1 milion de locuitori este imens pentru o populație de 19 milioane de locuitori
„De la Recensământul din 2011 și până la cel din 2021 România a pierdut aproximativ un milion de locuitori, a spus și președintele INS Tudorel Andrei.
Tudorel Andrei a mai vorbit despre îmbătrânirea accentuată a populației din ultimii 30 de ani ( cu circa 7,7 ani în medie, dar mult mai accentuată în cazul femeilor) și despre faptul că în următorii ani vom coborî de pe locul al 6-lea în UE ca număr de locuitori pe poziția a 7-a.
„Un declin mai mare de 1 milion de locuitori este imens pentru o populație de 19 milioane de locuitori. Plasând acest declin în ansamblul declinului de după anul 1989, de 4,1 milioane locuitori, provenind în cea mai mare parte, din emigrare a românilor, constatăm o particularitate importantă și semnificativă survenită după anul 2010: 68 la sută din declin a avut loc prin scădere naturală. Au venit pe lume doar 2,1 milioane de copii și au decedat aproape 2,9 milioane locuitori. Declinul populației prin migrație externă îl putem interpreta și ca o mutare masivă a câtorva milioane de români în altă parte a Europei, fugind de sărăcie, guvernare incompetentă și corupție. Ei sunt însă acolo, în viață, vin din când în când să-și vadă copiii, rudele și prietenii„, explică și prof Vasile Ghețău, Director al Centrului de Cercetări Demografice “Vladimir Trebici”, Academia Română.
