Compania Hexi Pharma, condamnată penal în primă instanță anul trecut cu amendă de 2,6 milioane lei și ordin de dizolvare pentru înșelăciune, uz de fals și participație improprie la zădărnicirea combaterii bolilor prin vânzarea de dezinfectanți diluați către sute de spitale și intrată în insolvență la începutul lunii, după cum a relatat în premieră Profit.ro, transmite că își va plăti toate datoriile, inclusiv prejudiciile din dosarul penal, cu bani pe care îi va încasa din vânzarea proprietăților sale imobiliare.
Astfel, la judecarea cererii sale de intrare în insolvență, compania a arătat că a acumulat datorii totale de circa 30 milioane lei, în principal către furnizori (dar și către Fisc și salariați), din cauză că, din 2016, de la debutul urmăririi penale, i s-a interzis să-și mai practice activitatea de bază, respectiv fabricarea produselor farmaceutice.
"Pentru deblocarea situației prezente și totodată în vederea achitării în integralitate a prejudiciului existent în dosarul penal, cât și a creanțelor tuturor creditorilor, s-a formulat cererea de deschidere a procedurii (insolvenței – n.r.) prin care urmează să desfășoare activități pe baza unui plan de reorganizare care să nu contravină masurilor impuse în dosarul penal (…). În acest sens, în patrimoniul debitoarei există imobile, respectiv clădiri birouri, hale industriale, terenuri neamenajate, care pot constitui surse financiare prin simpla închiriere, ce pot acoperi, prin parcurgerea planului de reorganizare, tranșele prevăzute în plan, cât și cheltuielile curente. S-a precizat faptul că imobilele mai sus descrise sunt amplasate în zone de interes pentru comercianți, respectiv zone centrale din Municipiul București și Ilfov. (…) debitoarea are suficiente imobile de închiriat pentru a fi achitate creanțele. (…) Precizează că există fonduri ca până la soluționarea dosarelor penale să fie achitați o mare parte din creditori", se arată în motivarea deciziei instanței din 4 noiembrie, de admitere a solicitării de intrare în insolvență a Hexi Pharma.
În procesul penal, Hexi Pharma a fost obligată în primă instanță la plata unor despăgubiri în valoare totală de circa 90 milioane lei către un număr de 128 de spitale din țară care s-au constituit părți civile, suma reprezentând contravaloarea produselor biocide, apreciate ca neconforme, achiziționate de la Hexi Pharma de către acestea. De asemenea, în același proces s-a decis confiscarea sumei de 36 milioane lei de la Hexi Parma, care ar fi fost obținută de companie de la alte 205 spitale de stat și private din țară, care nu se constituiseră părți civile până la acel moment.
În dosarul dezinfectanților diluați, Flori Dinu, directorul general al Hexi Pharma, și Mihail Leva, director de producție, au fost condamnați în primă instanță la 3 ani, respectiv 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare.
Hexi Pharma și-a cerut prima dată insolvența în mai 2016, într-un moment în care se amplificau dezvăluirile din presă cu privire la dezinfectanții diluați din spitalele românești, însă în cele din urmă și-a retras solicitarea. Compania invocase, în cererea de insolvență, o datorie de 23,5 milioane de lei către bugetul de stat și către furnizori ai societății, dar și facturi în valută neachitate de peste 20 de milioane de euro către două firme offshore din Cipru. Una dintre acestea, conform datelor din spațiul public, ar fi avut legătură cu fostul patron al Hexi Pharma, Dan Condrea, iar cealaltă se regăsea în acționariatul Unilab SA, deținătoarea laboratorului care verifica produsele Hexi Pharma.
Firma și-a retras cererea de insolvență după ce instanța de judecată aprobase cererea procurorilor, de interzicere pe timp de 2 luni a dizolvării sau lichidării companiei.
Anul acesta, Hexi Pharma a mai formulat la instanță o cerere de intrare în insolvență, în martie 2020. Asta după ce, în februarie, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) fusese înregistrată o sesizare cu un recurs în interesul legii formulată de procurorul general, privind interpretarea și aplicarea unor dispoziții din codul de procedură penală în raport cu procedura de insolvență a persoanelor juridice. Atunci, procesul de insolvență a fost suspendat până la soluționarea recursului în interesul legii.
În septembrie 2020, ÎCCJ a admis recursul respectiv și a statuat următoarea interpretare a dispozițiilor legale: "Interdicția inițierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice nu vizează și dizolvarea, respectiv lichidarea în procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență". Această decizie a ÎCCJ a făcut posibil ca Tribunalul București să admită la începutul lunii noiembrie cererea de intrare în insolvență a Hexi Pharma.
