Victimele erau contactate în numele unor instituții și li se spunea că în numele lor ar fi fost contractat, în mod fraudulos, un credit. Apoi, li se cerea să scoată banii din conturi și să îi dea unor necunoscuți. Prejudiciile estimate în acest dosar sunt de ordinul a zeci de mii de lei. Anchetatorii români i-au prins în flagrant pe cei trei inculpați.
O femeie a rămas fără 50.000 lei crezând că vorbește cu BNR și Poliția
Cei doi, care s-au dat polițist și angajat al unei bănci, au căutat-o la telefon pe vârstnică.
Potrivit Poliției Capitalei, polițiștii au fost sesizați pe 4 august de către o femeie, în vârstă de 75 de ani, cu privire la faptul că ar fi fost victima unei infracțiuni de înșelăciune.
„Din cercetările și investigațiile efectuate s-a stabilit că, în ziua de 3 august a.c., femeia ar fi fost contactată telefonic de două persoane care și-ar fi atribuit, în mod mincinos, calitățile de polițist și reprezentant al unei instituții bancare. Aceștia i-ar fi comunicat că, pe numele său, ar fi fost formulată o cerere de credit și că, în consecință, conturile bancare i-ar fi fost compromise”, a anunțat Poliția Capitalei, într-un comunicat.
Femeia a fost căutată de doi cetățeni moldoveni, în vârstă de 24, respectiv 29 de ani, care au pretins că sunt din cadrul Poliției Române, respectiv Banca Națională a României.
Aceștia au determinat-o să scoată din contul bancar 50.000 de lei, pe care ulterior i-a predat într-un plic unui alt barbat, care s-a prezentat la adresa de domiciliu a femeii, au declarat surse judiciare.
Cum au fost prinși de poliție
A doua zi, femeia a fost apelată din nou de cei doi, care i-au cerut să repete operațiunea, motivând că este necesară securizarea întregii sume de bani pe care o avea în conturile bancare.
„În acest context, persoana vătămată s-a deplasat din nou la unitatea bancară pentru a retrage o nouă sumă de bani, aflându-se în permanență în convorbire telefonică cu respectivele persoane”, potrivit polițiștilor.
După ce femeia a îndeplinit cerințele autorilor, aflați în tot acest timp în convorbire cu aceasta, a fost interpelată de un bărbat, de 24 de ani, care i-a spus că este curier BNR și că a venit să ridice banii. Când femeia i-a dat plicul cu bani, el a încercat să fugă, dar a fost prins și imobilizat de polițiști.
„La data de 4 august 2026, a fost prins în flagrant un bărbat, în vârstă de 24 de ani, imediat după ce ar fi primit de la persoana vătămată o altă sumă de bani, acesta prezentându-se drept curier al unei instituții bancare. Totodată, a fost depistat și un al doilea bărbat, în vârstă de 29 de ani, despre care există indicii că ar fi asigurat supravegherea zonei”, potrivit comunicatului poliției.
Față de aceștia a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, iar ulterior au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, pentru infracțiunea de înșelăciune.
SRI avertizează asupra unei noi metode de fraudă prin telefon
SRI avertizează asupra unei tentative de fraudă în care este falsificat numărul de telefon folosit de instituție pentru relația cu publicul și transmite ca cetățenii să nu ofere date personale și să nu facă transferuri de bani.
Serviciul Român de Informații (SRI) transmite într-un comunicat că au fost semnalate tentative de fraudă în cadrul cărora persoane necunoscute utilizează tehnici de falsificare a identității apelantului (spoofing) astfel încât pe ecranul telefonului apelatului să fie afișat numărul instituției dedicat relației cu publicul.
Mai departe, SRI explică faptul că în cadrul acestor apeluri frauduloase pot fi solicitate date cu caracter personal, informații bancare, coduri de autentificare, parole sau efectuarea unor transferuri de bani. De asemenea, subliniază că instituția nu solicită telefonic următoarele:
- date cu caracter personal sau privind cardurile ori conturile bancare;
- parole, coduri PIN, de autentificare ori primite prin SMS;
- efectuarea de plăți sau transferuri de bani.
Instituția recomandă cetățenilor ca în cazul în care primesc astfel de apeluri, să nu furnizeze nicio informație solicitată și să întrerupă convorbirea. În plus, precizează că pentru orice apel în care doriți să vă asigurați de confidențialitatea discuției si să confirmați fără dubiu identitatea interlocutorului, aplicați următorii pași:
- ÎNTRERUPEȚI APELUL IMEDIAT – Nu furnizați informații și nu continuați conversația dacă aveți cea mai mică suspiciune sau dacă vi se solicită date sensibile.
- REAPELAȚI MANUAL INTERLOCUTORUL – Tastați numărul de telefon cifră cu cifră (din agendă, de pe documente oficiale sau site-uri sigure).
“Deoarece platformele online de spoofing pot doar să imite un număr la inițierea apelului. În momentul în care dumneavoastră închideți și sunați înapoi în rețeaua clasică de telecomunicații, este imposibil să mai ajungeți la interlocutorul ilegitim. Apelul dumneavoastră va fi direcționat strict către posesorul real și legitim al acelui număr de telefon”, mai explică SRI.
Atacul de tip spoofing reprezintă o tehnică prin care atacatorii folosesc platforme software online pentru a imita numere reale de telefon. Astfel, pe ecranul telefonului poate apărea orice număr ales de aceștia, inclusiv al unei instituții, al unei companii sau al unei persoane.
Cele mai frecvente tipuri de fraudă
Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” - presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.
Metoda Vishing - oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Metoda BNR - începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.
Metoda Creditul - schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.
Metoda „Accidentul” - vocea clonată cu Inteligența Artificială presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Metoda „Nepotul la ananghie” - vocea clonată cu Inteligența Artificială funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice „Accidentul”, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
