' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Victimei i s-a spus că cineva încearcă să ia, în mod fraudulos, un credit în numele ei și i s-a cerut să contracteze ea însăși un credit și să dea banii infractorilor, pentru ca aceștia să fie „securizați”. Pentru a crea aparența legalității, infractorii au prezentat femeii inclusiv o legitimație falsificată și au intrat în apel video cu ea, un bărbat purtând uniformă de polițist. În cele din urmă, femeia și-a dat seama că poate fi înșelată și a apelat la autorități, un bărbat din Ucraina fiind prins în flagrant.
„I-au comunicat că datele sale au fost folosite pentru deschiderea frauduloasă a unui credit, iar pentru a secruiza banii este nevoie să le remită acestora o anmită sumă de bani la o locație indicată de ei. Pentru a-i câștiga încrederea, aceștia au folosit identități false, i-au transmis fotografia unei legitimații și au apleat inclusiv la comunicaraea video, unul dintre bărbați apărând îmbrăcat în uniformă de polițist. Convinsă că participă la o procedură oficială, femeia a solicitat un credit ce 108.000 lei și a restras întrega sumă de bani în humerara. În momentul în care a realizat că solciitările sunt suspecte, femeia s-a prezentat la poliție”, au declarat oficiali ai Parchetului d epe lângă Judecătoria Sectorului1.
Procurorii au organizat un flagrant, în contextul în care victima trebuia sp se întîlnească, ân ziua de 15 septembrie, la ora 16:30, în parcarea unui supermarket din sectorul 2.
Femeia avea la ea suma de 108.171 lei provenită dintr-un credit obținut de la o bancă. La întâlnure a venit un tânăr de cetățenie ucraineană, pregptit să intre în posesia banilor. Acesta a fost prins în flagrant în timp este anchetat penal pentru tentativă de înșelăciune, fiind plasat sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile. El are interdicția de a părăsi municipiul București, fără încuviințarea prealabilă a procurorului de caz. În plus, are obligația de purtare a unui dispozitiv electronic de supraveghere.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat recent că a primit sesizări privind documente intitulate „Licență de Broker”, despre care se susține că ar fi fost emise sau avizate de instituție.
ASF precizează că prestarea profesională de servicii și activități de investiții în România este permisă entităților înscrise în Registrul public al autorității, în condițiile Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare.
Aceste entități pot fi:
- societățile de servicii de investiții financiare (S.S.I.F.);
- instituțiile de credit din România;
- firmele de investiții și instituțiile de credit din alte state membre ale Uniunii Europene;
- entitățile similare acestora din state terțe, în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă.
Investitorii nu trebuie să considere existența unui document intitulat „Licență de Broker” ca reprezentând o dovadă a autorizării unei persoane sau entități pentru prestarea de servicii și activități de investiții pe teritoriul României, arată ASF.
Cele mai frecvente tipuri de fraudă
Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” - presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.
Metoda Vishing - oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Metoda BNR - începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.
Metoda Creditul - schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.
Metoda „Accidentul” - vocea clonată cu Inteligența Artificială presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Metoda „Nepotul la ananghie” - vocea clonată cu Inteligența Artificială funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice „Accidentul”, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
