' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Bărbatul ar fi făcut parte dintr-o bandă criminală cu sediul în California, condusă de un compatriot român poreclit „Piranha”.
Scopul grupării, conform acuzațiilor penale, era să fure beneficiile din programul de cupoane alimentare de la clienții care își foloseau cardurile de debit emise de guvern la magazinul de proximitate, scrie The Wall Street Journal (WSJ).
Dosarele judiciare arată că informatorii au contribuit la dejucarea complotului. Însă autoritățile afirmă că operațiunea reflectă un mod de operare pe care grupările de crimă organizată românești îl folosesc în întreaga SUA pentru a sustrage sute de milioane de dolari din fondurile publice.
Faptul că statele se bazează pe tehnologia învechită a benzii magnetice facilitează acest lucru.
Potrivit autorităților citate de WSJ, o parte din bani este convertită în criptomonede și trimisă în România, unde ajunge în proprietăți imobiliare, jocuri de noroc și la șefi ai lumii interlope.
Foto: WSJ
Bandele de hoți se bazează pe „constructori” secreți care fabrică meticulos dispozitive de skimming pe care chiar și comercianții atenți le pot trece cu vederea, spun anchetatorii. Veniturile ilicite sunt folosite pentru a plăti mașini de lux închiriate și case cu piscine.
Începând din 2020, zeci de cetățeni români au fost urmăriți penal pentru sustragerea datelor de pe cardurile de ajutor social în orașe precum McComb (Mississippi), Laurel (Maryland) și Portland (Oregon).
Peste 50 de persoane, multe dintre ele având legături cu România, au fost acuzate în sudul Californiei, unul dintre primele epicentre ale acestor infracțiuni și locul în care își desfășoară activitatea mulți dintre acești „constructori”.
În ciuda măsurilor dure luate de administrația Trump împotriva fraudei cu ajutoare sociale, infractorii și-au diversificat tacticile, spun autoritățile.
Aceștia folosesc boți pentru a ghici numerele de cont ale beneficiarilor de ajutoare sociale. De asemenea, efectuează tranzacții false cu conturile de cupoane alimentare ale oamenilor prin intermediul unor aparate pentru carduri de credit clonate, apoi transferă fondurile în propriile conturi bancare.
„Din păcate, afacerea este în plină expansiune”, a declarat Michael Peck, șeful Centrului Global pentru Operațiuni de Investigații al Secret Service, care combate criminalitatea financiară.
BANDELE ROMÂNEȘTI LE-AU DEPĂȘIT PE CELE SOMALEZE
Eforturile Casei Albe s-au concentrat cel mai vizibil asupra comunității somaleze din Minnesota, cu zeci de condamnări care datează încă din perioada administrației Biden.
Însă, în ultimii ani, bandele românești au fost în prima linie a furturilor pe scară largă de prestații sociale, implicând dispozitive de skimming în întreaga SUA, scrie The Wall Street Journal.
Infractorii exploatează o vulnerabilitate binecunoscută a cardurilor de tip EBT pe care majoritatea americanilor cu venituri mici le folosesc pentru a obține ajutoare: tehnologia benzii magnetice, inventată în anii 1960.
Skimmerele, care se potrivesc perfect peste terminalele de plată și arată aproape identic, captează electronic numărul contului și codul PIN al utilizatorului în timpul unei achiziții.
Adesea, infractorii codifică datele pe carduri goale, apoi retrag numerar de la bancomate sau cumpără articole precum băuturi energizante pentru a le vinde pe piața neagră.
Foto: WSJ
Majoritatea cardurilor de debit și de credit de astăzi au microcipuri care sporesc securitatea antifraudă, iar multe permit plata prin simpla apropiere a cardului („tap-to-pay”), cea mai sigură metodă.
Puține state au alocat însă milioane de dolari pentru a trece la cardurile cu cip pentru transferul electronic de beneficii (EBT), care distribuie fondurile de asistență socială.
„Nebunia de a permite oamenilor să continue să folosească o cheie de cameră de hotel mult lăudată este similară cu donarea de bani românilor”, a declarat Haywood Talcove, director executiv al diviziei guvernamentale a LexisNexis Risk Solutions, care colaborează cu clienți din sectorul public pentru a preveni frauda.
Orice tip de card de plată cu bandă magnetică este potențial expus riscului, spun autoritățile, dar cardurile EBT sunt țintele cele mai vulnerabile.
Escrocii și-au intensificat atenția asupra cardurilor de plată emise de guvern pe măsură ce beneficiile SNAP (Programul de Asistență Nutrițională Suplimentară, cunoscut de mult timp sub denumirea de „cupoane alimentare”) din perioada pandemiei au crescut exponențial.
Nu există estimări oficiale recente privind suma de bani furată. Însă Departamentul Agriculturii a declarat că guvernul federal a înlocuit beneficii în valoare de 360 de milioane de dolari furate de la 754.000 de gospodării între octombrie 2022 și decembrie 2024, înainte ca Congresul să retragă această autoritate.
CU SÂNGE FALS PE FAȚĂ, S-A DAT AMERICAN ÎNTR-O AMBULANȚĂ MEXICANĂ
Deși nu dețin monopolul, grupările române de crimă organizată domină rețeaua de fraude cu skimmere, afirmă oficialii din forțele de ordine americane.
Liderii bandelor, care de obicei își au sediul în străinătate, conduc o ierarhie flexibilă, bazându-se pe membrii de rang inferior pentru sarcini mai riscante, precum instalarea skimmerelor.
Aceștia se deplasează frecvent dintr-un oraș în altul sub nume false. Instalarea la o casă de marcat durează câteva secunde, adesea în timp ce un hoț blochează vederea casierului cu un obiect, cum ar fi un pachet de 12 role de prosoape de hârtie, arată WSJ.
Bărbatul, așa cum se vede în ambele imagini de mai sus, a folosit prosoape de hârtie pentru a ascunde instalarea dispozitivelor de skimming pe cititoarele de carduri de credit din California, susțin procurorii, potrivit Curții Districtuale a SUA pentru Districtul de Nord al statului Ohio, care a dat publicității fotografiile.
Mulți români implicați în aceste infracțiuni se află ilegal în SUA, spun autoritățile, având vize expirate, neprezentându-se la audierile de azil sau trecând granița pe ascuns, subliniază WSJ (contribuind la argumentarea refuzului includerii României în programul Visa Waiver - n.r.).
Anul trecut, un cetățean român a fost arestat când a încercat să reintre în SUA într-o ambulanță mexicană, pretinzând că este un american rănit, arată dosarele judiciare. Agenții au bănuit că avea sânge fals pe față.
El a fost pus sub acuzare după ce agenții federali au stabilit că bărbatul, care avea o diplomă în economie, făcea parte dintr-un grup de hoți care au folosit carduri false pentru a retrage 105.000 de dolari în Los Angeles din conturile deținătorilor de carduri EBT din New York.
ROMÂNII AU CUNOȘTINȚE TEHNICE ȘI AU PROFITAT DE PANDEMIE
Cunoștințele tehnologice folosite de grupurile criminale datează din perioada Războiului Rece, când regimul comunist din România a pregătit o mulțime de ingineri, potrivit WSJ.
Odată cu proliferarea internet-cafenelelor, România a înregistrat, de asemenea, o creștere vertiginoasă a ratei criminalității cibernetice, ajungând la una dintre cele mai ridicate din lume, susține Departamentul de Stat. Până în 2015, spun autoritățile, escrocii români desfășurau operațiuni pe scară largă de skimming la bancomate în centrele turistice mexicane Cancún și Cozumel.
Escrocii și-au intensificat atenția asupra Statelor Unite în timpul pandemiei, pe măsură ce beneficiile SNAP au crescut vertiginos.
Cheltuielile lunare medii în cadrul programului au totalizat 12 miliarde de dolari între aprilie și septembrie 2020, o creștere de 61% față de anul precedent, potrivit Departamentului Agriculturii.
California părea deosebit de profitabilă pentru bandele în formare, au afirmat autoritățile, deoarece locuitorii primesc beneficiile SNAP și ajutorul social în numerar pe un singur card. Într-un magazin din San Diego, în 2023, hoții au folosit beneficiile SNAP sustrase pentru a cumpăra paleți întregi de Red Bull pentru a revinde băutura energizantă, potrivit unei plângeri federale.
„Frauda cu cardurile EBT va continua să reprezinte o vulnerabilitate atât timp cât cardurile de ajutor social pot fi utilizate doar cu informațiile stocate pe banda magnetică, fără securitatea suplimentară oferită de tehnologia cu cip”, a declarat Sabrina Feve, procuror adjunct al Statelor Unite în San Diego și o procuroare cu o activitate prolifică în combaterea acestor infracțiuni.
Feve a afirmat că natura descentralizată a bandelor românești le face mai greu de destructurat. Ea a remarcat că cei care se pricep să realizeze dispozitive de skimming sunt protejați în mod special de grupări, aceștia folosind rareori cardurile furate pentru a nu fi prinși.
SUA AU COLABORAT CU AUTORITĂȚILE ROMÂNE
În colaborare cu agențiile de aplicare a legii din SUA, autoritățile române iau măsuri pentru a confisca bunurile din România dobândite cu venituri obținute din skimming. „Luptăm împotriva lor”, a declarat Maria Rîmniceanu, procuror în cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Organizate și a Terorismului (DIICOT) din România.
Într-un caz, autoritățile au confiscat o casă de circa 230 de metri pătrați din Transilvania de la un bărbat acuzat de autoritățile române că a condus din Europa o operațiune de skimming în SUA și care a fost condamnat în temeiul legilor române privind spălarea banilor, notează WSJ.
Unii experți în fraudă susțin că SUA ar trebui să renunțe la cardurile EBT și să treacă la plățile prin portofelul mobil, având în vedere creșterea criminalității bazate pe boți și a altor metode de furt al datelor de pe cardurile cu cip.
„Cardurile cu cip nu vor rezolva problema”, a declarat Mark Haskins, care a anchetat până anul trecut fraudele din cadrul programului SNAP în calitate de șef al secției de investigații speciale din cadrul Departamentului Agriculturii.
APROAPE 700 DE DISPOZITIVE DE COPIERE A DATELOR AU FOST DEPISTATE ÎN SUA
Dispozitivele de skimming devin din ce în ce mai sofisticate. Multe dintre ele sunt dotate cu transmițătoare Bluetooth care permit bandelor să preia datele furate prin intermediul smartphone-urilor, fără a mai fi nevoie să recupereze dispozitivele.
Dispozitivele pot rămâne nedetectate pe un terminal de plată timp de un an, atrage atenția Vincent Porter, analist financiar al Secret Service, menționând că un singur dispozitiv de copiere a datelor poate compromite mii de carduri.
Secret Service caută acum în mod regulat dispozitive de copiere a datelor în orașele din SUA, instruind în același timp comercianții să le identifice. Până în prezent, 70 de operațiuni de verificare au dus la confiscarea a 694 de dispozitive de copiere a datelor, a declarat agenția, prevenind fraude estimate la 720 de milioane de dolari.
PATRU ROMÂNI DUPĂ GRATII, ȘEFUL ESTE CĂUTAT
Procurorii susțin că grupul cu sediul în California care a lovit în Toledo ajunsese în Ohio la sfârșitul lunii februarie. Un bărbat a fotografiat în secret terminalele de plată din mai multe magazine din Ohio și a trimis fotografiile în California, unde altul conducea un atelier de fabricare a dispozitivelor de copiere a datelor de pe carduri chiar de acasă, se afirmă într-o declarație sub jurământ.
Un al treilea presupus membru al grupului s-a dus la scurt timp la un oficiu poștal din California, spun procurorii, pentru a trimite prin poștă dispozitive de copiere personalizate și acte de identitate false către Ilie, care opera sub numele de Morgan Anderson.
Procurorii susțin că Ilie a instalat dispozitive de copiere în mai multe magazine din zona Toledo și Cleveland la începutul lunii martie.
Cu ajutorul unor informatori, au fost reținuți. Presupusul lider al grupului a fost pus sub acuzare, dar nu a fost arestat.
Cei patru bărbați aflați în arest au pledat „nevinovat” și vor fi judecați în ianuarie. Avocatul unuia a declarat pentru The Wall Street Journal că acesta își susține nevinovăția; avocații celorlalți trei au refuzat să comenteze sau nu au răspuns la solicitările de informații.
Pentru a-i împiedica pe infractori, autoritățile din Ohio au introdus în luna mai mai multe funcții de blocare a cardurilor pentru beneficiarii programului SNAP, în scopul protejării fondurilor acestora. De asemenea, legislativul din Ohio a adoptat o nouă lege care impune utilizarea cardurilor cu cip pentru acordarea beneficiilor.
„Problema este suficient de gravă încât are un impact negativ semnificativ asupra celor mai vulnerabili cetățeni ai noștri”, a declarat Matt Damschroder, directorul programului SNAP din Ohio.
Tranziția la cardurile cu cip va costa cel puțin 20 de milioane de dolari, a spus el, costuri suportate în mare parte de stat. Implementarea completă a noilor carduri ar putea dura trei ani.
Peste 58 de milioane de lei pierduți în fraude cu „investiții”. Poliția Română arată cine sunt cel mai des victimele
Un studiu realizat de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române conturează un profil al victimei fraudelor online cu investiții în acțiuni și criptomonede, în baza sesizărilor primite în prima jumătate a acestui an privind acest tip de infracțiuni. „Cel mai frecvent au fost victime ale înșelăciunilor prin investiții persoane cu studii medii, cu vârste între 66 și 75 de ani”, arată statisticile.
Datele centralizate în baza sesizărilor indică de asemenea că țintele infractorilor sunt, în general, din mediul urban, dar și că metoda folosită de aceștia s-a schimbat, comparativ cu anul 2024. Acum se solicită bani, în timp ce în trecut victimelor li se cerea să instaleze aplicații malițioase pe telefoanele mobile.
Datele centralizate de Poliția Română privind fraudele online cu investiții sau criptomonede arată că mediul de rezidență are influență asupra riscului de victimizare prin această metodă, 78%, mai exact 992 de persoane provenind din mediul urban.
"Statutul ocupațional al victimei este important în producerea fraudelor cu investiții online întrucât 41,9% dintre victime erau pensionari, iar 41,1% erau persoane angajate la momentul comiterii faptei. Persoanele cu vârsta între 46 și 75 de ani au fost cele mai predispuse să devină victime ale fraudelor de acest tip, 64,1% dintre victime încadrându-se în acest interval. Vârsta minimă a victimelor a fost de 16 ani, iar cea maximă de 91 de ani.
Persoanele având cel mult studii medii au devenit cel mai des victime ale fraudelor cu investiții online (50,8% dintre victime), însă nici persoanele cu studii superioare nu au fost ferite de acest mod de operare (38,8%). Cel mai frecvent au fost victime ale înșelăciunilor prin investiții persoane cu studii medii, vârsta între 66 și 75 de ani", arată profilul conturat de autorităților, în baza datelor din reclamațiile primite.
Același studiu arată o schimbare în ceea ce privește modul de operare cel mai des întâlnit în cazul fraudelor informatice cu investiții online. Dacă în primele 9 luni ale anului 2024, instalarea de aplicații reprezenta modul principal prin care victimele erau păcălite să trimită bani (66,05% dintre situațiile reclamate), anul acesta atacatorii au cerut victimelor trimiterea de bani (74,8% dintre cazurile semnalate), cel mai adesea promițându-li-se în schimbul sumelor trimise investirea în acțiuni (în 685 de situații, ceea ce reprezintă 51,5% din total), și, mai rar, criptomonedele (318 situații, reprezentând aproximativ 24%).
"În 1.038 de situații prejudiciul a fost plătit în lei, totalul fiind de peste 58 de milioane de lei. În 125 de situații suma plătită a fost în euro, prejudiciul total fiind de peste 2 milioane de euro. În 193 de situații prejudiciul a fost plătit în dolari, iar totalul a fost de aproape 6 milioane de dolari. Au existat și situații în care victimele au efectuat plățile cu ajutorul criptomonedelor deținute anterior, în speranța obținerii unor câștiguri", mai arată datele centralizate de Poliția Română.
Studiul "Analiza fraudelor online cu investiții în acțiuni și criptomonede" și analiza comparativă a datelor colectate și prelucrate, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026 au fost realizate de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române, scopul acestuia fiind conturarea unui profil al victimelor acestui tip de infracțiune.
Metoda utilizată a fost analiza statistică a sesizărilor înregistrate în primele 6 luni ale anului 2026 la nivelul Poliției Române privind
înșelăciunile săvârșite în mediul online prin investiții, de obicei acțiuni sau criptomonede, așa cum sunt aceste fapte definite în Noul Cod Penal.
Au fost analizate datele obținute din 1.252 de sesizări înregistrate la nivel național, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026 de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și de inspectoratele de poliție din județe.
