În Germania, cea mai mare economie a regiunii, energia angro cu livrare în luna ianuarie se tranzacționează la peste 180 euro pe megawatt-oră la European Energy Exchange, în creștere cu peste 60% față de situația din urmă cu un an.
Principalul factor care stă în spatele acestei creșteri este gazul natural, la care cotațiile au crescut în ultimele săptămâni, pe măsură ce Europa are dificultăți în a-și reumple depozitele pe fondul intensificării concurenței, conform Bloomberg.
Războiul din Iran a amplificat presiunile, închiderea Strâmtorii Ormuz întrerupând aprovizionarea cu gaze lichefiate din Qatar, scrie Agerpres.
Prețurile mai mari la electricitate amenință să crească facturile gospodăriilor și cheltuielile companiilor, contribuind la presiunile inflaționiste, exact în timp ce investitorii pariază pe noi creșteri ale dobânzilor.
De asemenea, scumpirea electricității este un subiect sensibil din punct de vedere politic pentru guvernele care au cheltuit miliarde de euro pentru a proteja consumatorii de șocurile energetice, în timp ce promovează tranziția dinspre combustibilii fosili. Și, fără niciun semnal de sfârșit al războiului din Iran, problemele legate de prețuri s-ar putea agrava.
'Există potențialul unor prețuri mai mari la energie și poate un avans mai rapid decât cea pe care am văzut până acum. Putem spera că va fi o iarnă cu vânt și soare, dar dacă nu va fi așa, atunci prețurile la electricitate, gaze și cărbune vor crește', a declarat Ulf Ek, director de investiții la fondul speculativ Northlander Commodity Advisors LLP.
Potrivit acestuia, în eventualitatea unei ierni reci, și în care livrările de energie din Orientul Mijlociu vor fi în continuare limitate, prețurile angro la energie electrică vor crește cu până la 50%. Totuși, impactul asupra facturilor consumatorilor nu ar fi la fel de dramatic, deoarece furnizorii cumpără de obicei energie electrică în avans la prețuri mai mici, iar acesta va varia foarte mult de la o țară la alta.
Analiștii subliniază însă că, în prezent, Europa este într-o poziție mult mai puternică decât în timpul crizei energetice din 2022, când pierderea gazelor naturale rusești livrate prin conducte a dus la creșterea prețurilor la energie la peste 1.000 de euro pe megawatt-oră, de peste cinci ori mai mult decât actualele cotații futures pentru luna ianuarie 2027. În ultimii ani, Europa a construit mai multă infrastructură pentru importul de gaze naturale lichefiate, a redus consumul de combustibil și și-a diversificat furnizorii, ceea ce face ca o penurie totală să fie mai puțin probabilă chiar dacă prețurile cresc.
Însă această rezliență vine cu un compromis. Europa este acum mai expusă la evoluțiile de pe piața globală de gaze lichefiate,, unde concurează cu cumpărători din alte părți ale lumii pentru GNL. Aceasta înseamnă că perturbările la mii de kilometri distanță se pot repercuta rapid asupra piețelor europene de gaze și energie.
Creșterea capacităților de producție de energie regenerabile a contribuit la izolarea Europei de prețurile volatile ale combustibililor fosili. De exemplu, fără capacitatea fotovoltaică adăugată după 2021, prețurile angro la electricitate în Europa ar fi fost cu 30% mai mari în această vară, conform unei analizei realizate de firma de consultanță Baringa.
Însă energia fotovoltaică are un impact mult mai redus iarna, în special în nordul Europei, unde zilele scurte și noroase reduc producția de energie fotovoltaică. Astfel, parcurile eoliene rămân principala sursă de energie verde și ieftină, contribuind la diminuarea cererii de combustibili fosili. Deși parcul eolian tot mai extins al Europei poate genera cantități semnificative de electricitate, perioadele de calm atmosferic, care coincid adesea cu episoadele de frig, pot expune regiunea la prețuri mai ridicate.
'Nu există prea multe elemente care să poată proteja piețele de energie. Sectorul energiei regenerabile a crescut, dar nu este suficient de puternic încât să compenseze pentru dependență uriașă de gazele naturale', a declarat Florence Schmit, analist în domeniul energiei la Rabobank.
Statul român se pregătește să cumpere din nou ″la grămadă″, în mod centralizat, energie electrică, pentru alimentarea anul viitor a aproape 12.700 de locuri de consum, aparținând unui număr de 1.000 de structuri ale sale, reprezentând sedii de instituții publice centrale, județene, regionale și locale, primării, școli, spitale, unități militare, penitenciare și altele.
Achiziția se va face tot prin intermediul Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), conform datelor Profit.ro.
Pentru după 30 aprilie 2027, ONAC vrea să încheie un nou acord-cadru, de data asta pe 2 ani. Instituția tocmai a lansat o consultare de piață, premergătoare unei viitoare proceduri de licitație.
″ONAC intenționează să stabilească în ce măsură următoarele noi aspecte/condiții care vor face obiectul viitoarei documentații de atribuire sunt de interes pentru operatorii economici, astfel:
1. Includerea de către ONAC în documentația de atribuire a unei formule de modificare a prețului propriu de furnizare - PPF (doar a componentei de marfă), în condițiile actualului context geopolitic, financiar și militar, prin care prețul energiei electrice ofertat să poată fi ajustat pe baza unor factori/indicatori dinamici, cu relevanță asupra prețului energiei electrice și care influențează fluctuațiile de preț (de exemplu: sezonalitate, diverse situații geopolitice, constrângeri legislative).
2. Ajustarea prețului să se facă la intervalele și pe baza formulei și a indicatorilor din documentul anexat.
În acest context, valabilitatea acordului-cadru centralizat să fie de 24 luni″, scrie în documentația consultării, care se va derula până pe 21 septembrie.
Demersul a avut ca scop alimentarea cu electricitate, în perioada 1 mai 2026 - 30 aprilie 2027, a aproape 12.700 de locuri de consum, aparținând unui număr de 1.000 de structuri de stat.
″Prin comparație cu un acord cadru tradițional, acordul-cadru centralizat care va rezulta în urma prezentei proceduri este definit de o serie de elemente atipice, care generează numeroase particularități și riscuri ce trebuie avute în vedere atât la ofertare, cât și la derulare. (...)
Până la data inițierii acestei proceduri de achiziție centralizată, nu a mai fost derulată de către ONAC o altă achiziție de energie electrică în sistem centralizat, iar contextul actual este particularizat de procesul liberalizării și adaptării pieței de energie electrică la condițiile existente atât la nivel național cât și la nivel global″, menționa ONAC, instituția amintind că doar din 2024 a căpătat posibilitatea legală de a cumpăra centralizat energie și gaze.
Potențialii ofertanți au solicitat numeroase clarificări la documentația de atribuire întocmită de ONAC, documentul cu răspunsurile instituției având peste 90 de pagini.
Cele 1.000 de instituții pentru care se face achiziția au consumat în total, în 2024, peste 638.000 MWh.
Dintre acestea, 458 sunt din administrația publică, 376 din sectorul de apărare și ordine publică, 124 reprezintă spitale, institute medicale, penitenciare, centre educative și centre pentru solicitanți de azil, iar 42 - universități, institute de cercetare și biblioteci.
Valoarea totală a acordului cadru era estimată la 766,47 milioane lei plus TVA.
Hidroelectrica și-a adjudecat toate cele 4 loturi ale licitației, la o valoare totală cu peste 100 milioane lei mai mică (-13,3%) decât estimarea, respectiv de 664,45 milioane lei plus TVA. Per total, cu tot cu TVA, se ajunge la un preț final de circa 1,26 lei/kWh, conform datelor Profit.ro.
Oferta companiei pentru populație mergea atunci de la 1,11 la 1,29 lei/kWh, în funcție de zona de distribuție, iar cea pentru noncasnici - de la 1,263 la 1,309 lei/kWh.
Situația diferă pe loturi. De exemplu, după cum poate fi văzut în tabelul de mai jos, pentru lotul 1, ONAC era pregătit să plătească cam 165,6 milioane lei plus TVA, însă a atribuit lotul la 155,3 milioane lei plus TVA. Asta înseamnă, cu tot cu TVA, un preț final mai mic de 1,2 lei/kWh.
















