' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
“Declanșarea unei crize a prețurilor este foarte probabilă, iar cea a uneia fizice, de aprovizionare nu este inevitabilă. Începând din toamna anului 2026, România intră într-o perioadă în care vulnerabilitățile energetice, bugetare, economice, climatice și sociale se vor alimenta reciproc. Unele crize sunt aproape certe; altele se vor declanșa numai dacă vom avea o iarnă rece, incidente tehnice ori noi șocuri geopolitice”, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, criza energiei electrice va fi, înainte de toate, o criză de preț, România neducând lipsă de capacități instalate pe hârtie. Îi lipsește, însă, puterea controlabilă disponibilă în anumite intervale orare.
Fotovoltaicul ajută ziua, dar vârful critic de iarnă apare dimineața și seara, când producția solară este redusă sau nulă.
Criză de preț pe piața electricității
Problemele sistemului energetic se suprapun, fie că este vorba de capacități pe cărbune îmbătrânite, centrale pe gaze insuficiente sau întârziate, hidroenergie dependentă de refacerea rezervelor de apă, reactoare nucleare expuse opririlor planificate sau accidentale, rețele cu congestii sau creșterea simultană a cererii de import în regiune (România, Ungaria, Serbia și alte state vecine).
Harta probabilă a crizelor
| Nr. | Criza | Probabilitate | Perioada critică | Cum se va manifesta |
| 1 | Prețul energiei electrice | Foarte ridicată | oct. 2026–mart. 2027 | Prețuri mari seara, volatilitate PZU, oferte scumpe pentru 2027 |
| 2 | Adecvanțasistemului electric | Medie–ridicată | dec. 2026–feb. 2027 | Importuri mari, rezerve reduse, risc de întreruperi locale sau măsuri de urgență |
| 3 | Prețul gazelor naturale | Foarte ridicată | nov. 2026–mart. 2027 | Creșterea costurilor de import a prețului la consumatorii finali și a presiunii asupra schemei de plafonare |
| 4 | Aprovizionarea cu gaze | Medie | ian.–feb. 2027 | Probleme la vârf de consum, mai ales într-un episod de ger regional |
| 5 | Motorina | Foarte ridicată | deja începută | Prețuri foarte mari și transmiterea lor în toate mărfurile transportate |
| 6 | Benzina și GPL | Ridicată | toamna 2026 | Scumpiri, dar cu impact economic mai mic decât motorina |
| 7 | Kerosenul și transportul aerian | Ridicată | toamna–iarna | Bilete mai scumpe, presiune asupra aeroporturilor și transportului de marfă |
| 8 | Inflația și costul vieții | Foarte ridicată | oct. 2026–2027 | Alimente, transport, utilități și servicii mai scumpe |
| 9 | Bugetul public și fiscalitatea | Foarte ridicată | final 2026–2027 | Taxe suplimentare, tăieri, investiții amânate, arierate |
| 10 | Ratingul și finanțarea statului | Medie–ridicată | următoarele evaluări | Dobânzi mai mari; retrogradarea este un risc, nu o certitudine |
| 11 | Agricultura, apa și alimentele | Ridicată | toamna 2026–vara 2027 | Producție slabă la porumb și furaje, importuri și scumpirea alimentelor |
| 12 | Criza socială, politică și de încredere | Foarte ridicată | iarna 2026/2027 | Proteste, radicalizare, instabilitate și decizii economice întârziate |
De aceea este probabil ca în această iarnă furnizorii din România vor fi nevoiți să achite prețuri foarte mari în anumite intervale, importurile să se apropie de limita tehnică, și să apară întreruperi locale provocate de vreme.
Vor apărea probabil și intervenții administrative, inclusiv posibilitatea reducerii unor consumuri industriale dacă se suprapun gerul, lipsa vântului și indisponibilități tehnice.
Criză fizică posibilă pe piața gazelor
Criza de preț pe piața gazelor este deja evidentă, cotațiile acestora situându-se la un nivel record (de peste 360 lei/MWh), însă veste rea este că aceasta s-ar putea transforma rapid și într-un fizică, de furnizare.
Depozitele României erau la începutul lui septembrie în jur de 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul de anul trecut.
“Problema reală nu este cantitatea anuală de gaze, ci debitul zilnic disponibil în zilele foarte reci. Depozitele nu livrează uniform pe tot parcursul iernii: pe măsură ce se golesc, capacitatea lor zilnică de extracție scade”, explică Chisăliță.
Criza fizică poate apărea dacă se suprapun mai multe elemente: o iarnă mai rece decât cea precedentă, depozite insuficient umplute, cerere regională mare, reducerea unor surse de import, producție electrică mare pe gaze.
Europa intră și ea în iarnă cu stocuri mult mai reduse decât media ultimilor ani și cu o dependență mai mare de piața globală de LNG. De aceea, România nu va putea conta întotdeauna pe importuri ieftine și imediat disponibile.
Criza motorinei accelează în întreaga economie
“Motorina va fi criza care va transporta toate celelalte crize în economie. Dacă benzina afectează direct populația, motorina lovește în întreaga economie: agricultură, construcții, transport de marfă, distribuție alimentară, servicii publice și industrie”, susține șeful AEI.
Reducerea temporară a accizei poate tempera prețul la pompă, dar nu elimină problema fundamentală: România depinde de țiței importat, de rafinarea acestuia și de importuri directe de produse petroliere. La începutul lui septembrie, statul a fost deja nevoit să majoreze reducerea temporară a accizei la motorină. Cererea mare de produse petroliere în țări din Asia care înlocuiește LNG foarte scump va pune o bază mare pe cererea de motorină.
“Dacă petrolul și marjele rafinăriilor rămân ridicate, Guvernul are numai trei variante: fie lasă prețul să crească, fie reduce taxele și pierde venituri bugetare, fie compensează anumite sectoare și majorează deficitul. Toate cele trei variante produc costuri în altă parte”, afirmă Chisăliță.
Criza fiscală - mama tuturor crizelor
Drept urmare, o criză fiscală pare inevitabilă.
Comisia Europeană estimează pentru România un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026 și o datorie publică ce ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027.
Șeful AEI crede că statul va trebui ca, simultan, să protejeze consumatorii de scumpirea energiei, să reducă taxarea carburanților, să sprijine agricultura, să finanțeze apărarea, să achite dobânzi mai mari, să cofinanțeze investițiile europene și să reducă deficitul.
“Această ecuație nu se închide fără taxe suplimentare, reducerea unor cheltuieli, amânarea investițiilor sau o combinație între acestea. Prin urmare, este foarte probabilă o criză a fiscalității imprevizibile: schimbări dese de taxe, excepții, supraimpozitări și măsuri temporare prelungite”, concluzionează Dumitru Chisăliță.
