Ziua Națională a României a fost aleasă după momentul istoric din 1 decembrie 1918, când la Alba Iulia a fost înfăptuită Marea Unire și are în spate numeroase povești, unele dintre acestea știute doar de istoricii care au cercetat în decursul timpului evenimentele de acum 99 de ani. Povestea Sălii Unirii, o veche casină militară devenită monument simbol al românilor, istoria singurelor fotografii realizate la Unire de către un fotograf ajuns din întâmplare acolo, dar și faptul că detaliile privind Marea Adunare Națională de la Alba Iulia au fost stabilite în Hotelul „Hungaria”, imobil demolat apoi de comuniști, sunt doar câteva dintre detaliile inedite privind ziua de 1 decembrie 1918, transmite news.ro.
Hotelul "Hungaria”, locul unde au fost stabilite detaliile Marii Uniri
O poveste mai puțin cunoscută este cea a Hotelului "Hungaria” din Alba Iulia, un imobil impresionant în 1918, care a fost ales de personalitățile politice ale vremii ca loc de întâlnire în zilele dinainte de 1 decembrie și în care s-a stabilit în detaliu programul zilei în care s-a făcut Marea Unire.
Ca o ironie a sorții, hotelul purta numele "Hungaria” și nu era singurul la acea dată în Alba Iulia, fapt ce i-a determinat pe unii istorici să speculeze că imobilul nu ar fi fost ales întâmplător, ci ar fi contat și numele. Astfel, într-un imbold românesc puțin naționalist, "Hungaria” a ajuns să găzduiască delegații importanți, dar și întâlnirile de pregătire a zilei de 1 decembrie 1918.
După anul 1918, autoritățile române din Alba Iulia au schimbat numele hotelului din "Hungaria” în "Dacia”, iar ulterior, în perioada comunistă, numele imobilului a fost schimbat în „Apulum”.
Deși era un monument de arhitectură, dar și un simbol istoric al Marii Uniri din 1918, vechiul hotel "Hungaria” a avut o poveste tristă deoarece în anii ’80 a căzut pradă demolărilor comuniste, iar clădirea a fost dinamitată pentru că se dorea construirea unei piețe centrale a orașului.
După ce a fost demolat, în această zonă nu s-a mai amenajat niciodată o piață centrală a orașului Alba Iulia, ci acolo se află în prezent blocuri de locuințe și sediile unor bănci și firme.
În 2017, singurul lucru care mai amintește de vechiul hotel Hungaria, locul unde liderii politici din 1918 au stabilit detaliile Marii Uniri, este doar o plăcuță de marmură montată pe una dintre clădirile construite în zonă.
Samoilă Mârza, un militar ajuns din întâmplare "fotograful Marii Uniri”
O altă poveste legată de ziua Marii Uniri este cea a singurelor fotografii realizate în timpul evenimentelor de la Alba Iulia și care au fost făcute de Samoilă Mârza, un tânăr militar recent întors de pe front și care a ajuns din întâmplare să imortalizeze câteva din momentele din 1 decembrie 1918, fiind pasionat de arta fotografică.
Liviu Zgârciu, istoric la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, povestește că, în timpul Primului Război Mondial, Samoilă Mârza a fost încadrat în serviciul topografic și fotografic al Armatei, fiind trimis pe frontul din Italia.
Zgârciu spune că, înainte cu patru zile de data de 1 decembrie 1918, Samoilă Mârza se întoarce în satul natal, Galtiu, iar în dimineața zilei de 1 decembrie 1918 pornește și el spre Alba Iulia, după ce mai întâi realizează trei fotografii cu sătenii din localitate care mergeau la Marea Adunare Națională.
FOTO - Arhiva Muzeului National al Unirii Alba Iulia
Istoricul spune că Samoilă Mârza a ajuns „fotograful Unirii” dintr-o întâmplare, deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de organizatorii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele. Impresionant este că tânărul fotograf a venit la Alba Iulia pe jos, aproape 11 kilometri, ducând pe o bicicletă aparatul cu burduf, trepiedul și clișeele de sticlă folosite la fotografii.
"Samoilă Mârza și-a dus aparatul de fotografiat, trepiedul și clișeele de sticlă pe bicicletă și nu erau ușoare. Din păcate, el nu a avut acces în Sala Unirii pentru că nu avea credențional (permis care permitea accesul la adunarea din Sala Unirii – n.r.) și din sală nu există nicio fotografie. Din fericire a făcut alte cinci fotografii, trei instantanee din mulțime și două imagini cu tribunele oficiale, care sunt singurele fotografii ale evenimentului de la Alba Iulia și care au fost folosite de liderii politici ai vremii pentru a arăta amploarea manifestărilor din 1 decembrie 1918”, explică Liviu Zgârciu.
Aparatul folosit pentru a imortaliza evenimentele din 1 decembrie 1918, dar și clișeele cu fotografiile de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia au fost achiziționate în 1967 de directorul de atunci al Muzeului Național al Unirii, prof. dr. Gheorghe Anghel, iar în prezent acestea se află în colecțiile instituției muzeale.
FOTO - Arhiva Muzeului National al Unirii Alba Iulia
"Samoilă Mârza a imortalizat numeroase evenimente istorice dar, din cauza lipsurilor materiale, multe clișee fusese nevoit să le vândă pentru sticla specială din care erau confecționate. Cu banii primiți de la muzeu Mârza și-a cumpărat un aparat performant pe care dorea să-l folosească în 1968 la evenimentele comemorative ale Marii Uniri dar a murit în 1967”, a mai spus Zgârciu.
În prezent, Samoilă Mârza este înmormântat în Cimitirul Municipal din Alba Iulia, însă de "fotograful Marii Uniri” își mai amintesc doar urmașii și istoricii. În urmă cu câțiva ani, oficialii firmei care administrează locurile de veci au somat urmașii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune. La acea dată, intervenția unor istorici a făcut ca reprezentanții cimitirului să realizeze ce greșeală urmau să facă. Mormântul acestuia nu iese foarte mult în evidență și, dacă nu știi unde se află, ai slabe șanse să îl găsești. Singurul lucru care amintește de "fotograful Marii Uniri” este una dintre celebrele fotografii ale acestuia din 1 decembrie 1918, aflată pe micul monument funerar.
Sala Unirii, o veche casină militară care a devenit simbolul Marii Uniri
Sala Unirii din Alba Iulia datează din anul 1900, fiind o fostă casină militară care a devenit simbolul Marii Uniri după ce a fost folosită la 1 decembrie 1918 pentru întâlnirea celor 1.228 de reprezentanți ai românilor din Transilvania.
Potrivit istoricilor, Sala Unirii era în 1918 casină militară ce aparținea garnizoanei Regimentului 50 Infanterie al Armatei Austriece și fusese ridicată între 1898 și 1901, pe locul unei foste ospătării.
"Casina militară deținea cea mai încăpătoare sală unde puteau intra cei 1228 de delegați la care se mai adăugau alte zeci de persoane care au ținut să participe la eveniment.(…) Documentele Unirii se redactaseră deja cu o seară înainte în Hotelul Hungaria, iar în Sala Uniri Vasile Goldiș a citit proclamația Unirii și acolo s-a votat rezoluția. În Sala Unirii au ținut discursuri Iuliu Maniu, Iuliu Hosu și alte personalități ale vremii”, spune istoricul Liviu Zgârciu.
În 1918, casina militară era o sală mare în care se țineau balurile, festivitățile, iar după anul 1918 ea trece printr-o serie de modificări, fiind transformată în monumentul istoric de astăzi.
Astfel după Marea Unire, vechea casină primește numele de Sala Unirii și încep primele modificări pentru ca în 15 octombrie 1922 să găzduiască dineul oficial care marca încoronarea la Alba Iulia a Regilor Ferdinand și Maria.
"Între 1920 și 1922 este ridicată intrarea sub formă de arc de triumf, a fost plasată inscripția în latină de pe frontispiciul sălii, a fost modificat interiorul, au fost create cele două nișe pe care au fost pictate portrete ale unor personalități din viața culturală sau voievozi și domnitori din istoria românilor: la acea dată picturile au fost realizate pe pânză de un pictor francez, Pierre Bellet”, mai spune istoricul Liviu Zgârciu.
În perioada comunistă, Sala Unirii s-a degradat continuu, însă, la împlinirea a 50 de ani de la Marea Unire, Nicolae Ceaușescu decide restaurarea obiectivului istoric.
La acea dată, comuniștii decid să înlocuiască pictura lui Pierre Bellet, care a fost îndepărtată într-un mod extrem de violent, fiind tăiată cu baionetele, iar bucăți din aceasta a fost folosită pentru capitonarea ușilor Sălii Unirii. Din fericire, unii dintre angajații muzeului au salvat o parte din pictură și au ascuns-o în laboratorul de arheologie, unde a fost găsită întâmplător cu câțiva ani în urmă. Ulterior, pictura a fost restaurată de specialiștii Muzeului Național Bruckental din Sibiu și urmează a fi repusă în Sala Unirii. Sala Unirii suferă ultimele modificări importante între 1990 – 1992, când este realizată actuala pictură murală a nișelor.
În Anul Centenar, Sala Unirii va fi închisă pentru restaurare
În 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, în Anul Centenar, românii nu vor putea vizita obiectivul deoarece cea mai mare parte a anului acesta se va afla în șantier de restaurare și va fi închis.
Președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, spune că Sala Unirii va intra în proces de restaurare în acest an, urmând să fie redeschisă pentru public la 1 decembrie 2018, când se sărbătorește împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire.
Dumitrel a spus că lucrările presupun atât intervenții pentru restaurarea clădirii, cât și o nouă organizare a expozițiilor din cadrul Sălii Unirii.
Proiectul de restaurare a Sălii Unirii se ridică la aproximativ 10 milioane de lei, iar banii au fost alocați de Guvern.
Sala Uniri este inclusă în cadrul complexului Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia și găzduiește o expoziție cu documente originale, steaguri ale unor delegații participante la actul Unirii, fotografiile unice din 1 decembrie 1918 și aparatul cu care ele au fost acestea realizate de Samoilă Mârza. La subsolul sălii se află o expoziție etnografică cu articole de port tradițional românesc și obiecte tradiționale.
