Direcția Națională Anticorupție (DNA) a solicitat companiei Electrica SA, potrivit surselor Profit.ro, documentele mai multor proceduri de achiziție publică din perioada 2009-2012, prin care societatea, controlată atunci integral de statul român, a cumpărat servicii de reînnoire de licențe Microsoft, respectiv de mentenanță a licențelor, în vederea accesului la ultimele versiuni disponibile ale acestora.
Pe lângă acestea, DNA a mai cerut Electrica SA documentele de achiziție aferente unui contract de tipărire, împlicuire și distribuire a facturilor de curent electric către consumatori semnat în 2011 cu asocierea Orange Media SRL - Terradox Solutions și reziliat ulterior de Electrica SA. Zsolt Irzsa, patronul liderului asocierii, firma Orange Media SRL, figurează ca denunțător într-o cauză disjunsă din dosarul Microsoft, dar și ca martor în dosarul Trofeul Calității în care a fost condamnat fostul premier Adrian Năstase.
Astfel, potrivit rechizitoriului din dosarul Microsoft din 23 martie 2015, procurorii au decis "disjungerea cauzei cu privire la faptele sesizate de Zsolt Irsza la data de 02.02.2015 în legătură cu finanțarea companiei prezidențiale din 2009 și derularea contractului cu SC Electrica SA".
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Cioloș convoacă un comitet care să caute soluții pentru reclamațiile transmise Comisiei de "tăiat hârtii" Dosar din 2014
Documentele de achiziție menționate au fost solicitate Electrica SA ca parte a investigațiilor derulate într-un dosar deschis de DNA în 2014. La întrebările Profit.ro referitoare la această informație, inclusiv cu privire la eventuala legătură cu deja notoriul dosar Microsoft, în care mai multe nume sonore de politicieni și oameni de afaceri au fost puse sub acuzare, DNA a transmis că "în acest moment, alte informații referitoare la dosarul respectiv nu pot fi oferite".
În perioada vizată de solicitarea de documente a DNA, Electrica SA a avut doi directori generali, respectiv Ioan Folescu, între ianuarie 2009 și mai 2012, și Ioan Roșca, din mai 2012 până în prezent. Recent, pe 26 februarie, Consiliul de Administrație al Electrica SA a anunțat că a ajuns la un "acord comun" cu Roșca privind încetarea mandatului de director general al acestuia până cel târziu în iunie 2016.
Roșca, fost șef al filialei Electrica Distribuție Transilvania Sud, a fost numit director general al Electrica SA în mai 2012, după ce fostul CEO, Ioan Folescu, a demisionat din funcție, motivându-și gestul prin faptul că noua conducere de atunci a Ministerului Economiei și-a exprimat neîncrederea referitor la neimplicarea lui politică.
Folescu fusese numit director general la Electrica SA în ianuarie 2009 de către ministrul Economiei din Guvernul Boc, Adriean Videanu. La acea dată, Folescu era vicepreședinte al filialei PDL Dâmbovița.
CITEȘTE ȘI ”Cum te vezi peste 5 ani?” sau “Ce poți schimba la tine?”, întrebări perimate la interviul de angajare - studiu Perioada vizată de DNA acoperă 3 guvernări
Guvernul USL condus de Victor Ponta a fost instalat în funcție în mai 2012, portofoliul Economiei revenindu-i lui Daniel Chițoiu de la PNL. La puțin timp după numire, Chițoiu a declarat că îi va schimba din funcție pe toți directorii generali ai companiilor de stat "care au furat și au fost numiți politic". Ulterior, în 2014, Chițoiu a trecut la ALDE, fost PLR, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, iar în ianuarie anul acesta a anunțat că se retrage din politică, renunțând la funcția de secretar general al ALDE.
La întrebarea precisă a Profit.ro cu privire la eventuala calitate în dosar a lui Folescu și Roșca, DNA a răspuns că, în acest moment, "persoanele la care faceți referire nu au calitatea de suspect sau inculpat în cauza menționată în cererea dumneavoastră".
De asemenea, la solicitarea Profit.ro, compania Electrica SA a transmis că "a răspuns cu celeritate solicitării venite din partea Direcției Naționale Anticorupție și a pus la dispoziția autorităților documentele solicitate".
"Dorim, totodată, să ne exprimăm întreaga disponibilitate de a coopera cu autoritățile în vederea clarificării oricăror aspecte care țin de compania noastră. În acest moment, nu putem să facem alte comentarii întrucât nu cunoaștem detalii legate de desfășurarea cercetărilor", se mai arată în răspunsul remis Profit.ro de către Electrica SA .
Electrica SA a fost controlată integral de statul român până pe 4 iulie 2014, când compania a fost listată pe bursele de la București și Londra. Statul, prin Ministerul Energiei, a rămas cu putere mare de decizie la societate, fiind cel mai important acționar al acesteia, cu peste 48% din capital. În perioada 2009-2012, vizată de solicitarea de documente a DNA, sub guvernele Boc, Ungureanu și Ponta, forul tutelar din energie a fost condus de Adriean Videanu (PDL), Ion Ariton (PDL), Lucian Bode (PDL), Daniel Chițoiu (PNL) și Constantin Niță (PSD).
CITEȘTE ȘI Proiect ANAF: Ce obligații au cei care obțin venituri din mai mult de cinci contracte de închiriere? A concurat și firma administrată de Florică
Potrivit surselor Profit.ro, DNA a solicitat de la Electrica SA documentele unei proceduri de achiziție publică din 2009 privind cumpărarea de servicii informatice IT de tip Microsoft Enterprise Agreement Renewal, la care au depus oferte companiile Asseco South Eastern Europe și Dim Soft SRL.
Contractul a fost încheiat în cele din urmă cu Asseco, fostă Net Consulting înainte de a fi preluată în 2007 de compania IT poloneză Asseco. DNA întreabă Electrica SA inclusiv dacă, ulterior, procedura de achiziție a fost anulată sau nu.
Numele companiei Dim Soft SRL apare în dosarul Microsoft al DNA în legătură cu fostul ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, procurorii anticorupție arătând că Sandu a semnat un acord-cadru de achiziție de licențe software "cu asocierea CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, în condițiile în care documentația de achiziție a inclus criterii restrictive de natură a favoriza asocierea mai sus menționată și fără a avea în vedere prețurile practicate de aceasta raportat la cele practicate de Microsoft în relația cu SC DIM SOFT SRL și ulterior de SC DIM SOFT SRL în relația cu D-CON.NET GmbH".
Atât Asseco, cât și Dim Soft au câștigat, de-a lungul anilor, mai multe contracte de prestări de servicii IT pentru instituții de stat, singure sau în asocieri. Administrator al Dim Soft a fost Claudiu Florică, fost șef al Fujitsu România și unul dintre personajele-cheie din dosarul Microsoft, ca denunțător. În mai 2012, firma a fost preluată de offshore-ul cipriot Lisaos Ventures Limited, dar a rămas sub aceeași administrare. În ianuarie 2014, și-a schimbat numele în Synotech Global Services România.
Mențiuni și în prospectul de listare a Electrica SA
Procurorii anticorupție au mai cerut Electrica SA documentele unor proceduri similare de achiziție, din 2010 și 2012, tot pentru cumpărarea de servicii informatice IT de tip Microsoft Enterprise Agreement Renewal, acordurile-cadru și contractele subsecvente aferente acestora fiind încheiate cu compania Q’Net International. Valoarea totală finală cumulată cu care s-au atribuit cele 2 contracte a fost de circa 12 milioane euro, TVA inclusă. În prospectul de listare al Electrica SA din 2014 se precizează că, la acel moment, licențele Microsoft erau furnizate companiei de către Q’Net International.
"Una dintre prioritățile grupului (Electrica SA – n.r.) constă în utilizarea în exclusivitate de software licențiat. Licențele software au fost achiziționate la nivelul grupului de la diverși furnizori, precum Microsoft, Oracle și SAP, în baza unor contracte de tip enterprise, fiind distribuite la nivelul fiecărei societăți din grup. Societățile din grup utilizează sisteme informatice specializate pentru mentenanța sistemelor, cât și pentru controlul licențelor, precum: SAP Solution Manager, Microsoft System Center Configuration Manager și Microsoft Windows Server Update Services", se menționează în prospect.
Q’Net International este controlată în prezent de Bramerton Investments Limited, un offshore înregistrat în Cipru, cu 70% din capital, ceilalți doi asociați fiind Marius Corneliu Vladu, care este și administrator și director general al companiei, cu 20% din acțiuni, și Marius Emilian Tulea, cu 10%. Bramerton a intrat în acționariatul companiei în 2011. Înainte de tranzacție, Q’Net International era deținută de Marius Corneliu Vladu (35,22%), Marius Emilian Tulea (29,13%), Andrei Mircea Zaharescu (22,61%) și Adriana Cârstoiu (13,04%).
Și Q’Net International a beneficiat de mai multe contracte IT cu instituții de stat, printre clienții companiei numărându-se ANAF și ANOFM.
CITEȘTE ȘI Româncele cheltuiesc în medie 2.000 de lei pe an pe cosmetice Zsolt Irzsa apare și în "Trofeul Calității", și în "Microsoft"
De asemenea, DNA a mai solicitat documentele unei achiziții a Electrica SA din 2011 privind servicii de tipărire, împlicuire și distribuire a facturilor de curent electric către consumatori. Contractul a fost câștigat de asocierea formată din Orange Media SRL (lider al asocierii) și Terradox Solutions. Ulterior, contractul a fost reziliat, iar DNA cere documente din care să rezulte că Orange Media SRL înregistra întârzieri în prestația serviciilor din cauza neînțelegerilor cu asociatul Terradox Solutions. Procurorii mai cer Electrica SA să le comunice dacă, în situația în care nu a fost încheiat un alt contract, să precizeze de către cine au fost prestate aceste servicii și cu ce costuri.
Contractul a fost atribuit în iunie 2011, la valoarea de 92,2 milioane lei, TVA inclusă. În 2012, Orange Media SRL a intrat în insolvență, administratorul judiciar al companiei afirmând, în raportul privind cauzele insolvenței, faptul că aceasta a intervenit ca urmare a rezilierii "unilaterale și nejustificate" de către Electrica SA a contractului privind facturile de curent electric. Partenerul Orange Media SRL în acest contract, Terradox Solutions, s-a înscris la masa credală cu o creanță de 25,86 milioane lei, din care nu i-a fost admisă decât o sumă de circa 943.000 lei. Cea mai mare creanță admisă a fost cea a Companiei Naționale Poșta Română, de peste 7,5 milioane lei.
Orange Media SRL este controlată de către Zsolt Irzsa, arată datele de la Registrul Comerțului. Potrivit rechizitoriului din dosarul Microsoft din 23 martie 2015, procurorii au decis "disjungerea cauzei cu privire la faptele sesizate de Zsolt Irzsa la data de 02.02.2015 în legătură cu finanțarea companiei prezidențiale din 2009 și derularea contractului cu SC Electrica SA ".
Zsolt Irzsa apare ca martor și în dosarul Trofeul Calității, în care a fost condamnat fostul premier Adrian Năstase. În motivarea condamnării, judecătorii arată că martorul Zsolt Irzsa, apropiat al patronului firmei Eurografica SRL, Cristian Mihail Vasile, condamnat la 6 ani de închisoare în același dosar, a recunoscut că firma respectivă a primit comandă pentru 100.000 de pixuri inscripționate cu mesajul "Adrian Năstase Președinte". Irsza a primit NUP în dosarul Trofeul Calității.
CITEȘTE ȘI Dragu: Peste 13.700 de instituții vor publica bugetele pe site-ul Finanțelor. Cioloș: Este un instrument revoluționar de urmărire a banilor publici Dosarul Microsoft, pe scurt
În septembrie 2014, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a cerut aviz pentru urmărirea penală a foștilor miniștri Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme și Șerban MIhăilescu. De asemenea, DNA a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica, fost ministru al Comunicațiilor în perioada 2001 - 2004.
Pentru alți cinci foști miniștri vizați în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Adriana Țicău, s-au formulat solicitări similare către fostul președinte Traian Băsescu. Conform DNA, cerererile au fost formulate pentru că există suspiciuni în cazul foștilor miniștri în dosarul privind licențele Microsoft pentru școli.
În dosarul Microsoft, oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru (patronul grupului de firme Niro) și fostul primar al municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, de luare de mită și spălare de bani.
Potrivit procurorilor, Dorin Cocoș ar fi pretins și primit 9 milioane de euro de la Claudiu Florică și Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și vicepreședinte PDL, să asigure firmelor susținute de Claudiu Florică încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft cu MCSI. Claudiu Florică a fost reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers, compania care a intermediat furnizarea licențelor Microsoft.
Totodată, potrivit procurorilor DNA, Dorin Cocoș ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ștefan și Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziționarea dreptului de utilizare a licențelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.
Judecarea pe fond a dosarului Microsoft a ajuns la final, iar procurorii au cerut recent pedepse cu executare pentru Gheorghe Ștefan, Dorin Cocoș, Gabriel Sandu și Nicolae Dumitru, precum și confiscarea specială a peste 16 milioane de euro, bani care ar fi fost obținuți ilegal de către aceștia.
CITEȘTE ȘI Efectele legii antifumat: Cererea de spații de restaurante și baruri cu terasă este în creștere Restanțieri la bugetul de stat
Electrica SA figura, la 31 decembrie 2015, cu obligații restante la bugetul de stat în sumă de 41,37 milioane lei, din care 29,66 milioane lei impozit pe profit, 11,7 milioane lei dobânzi și penalități, iar restul – impozit pe venituri din salarii, potrivit datelor Fiscului. ANAF menționa că a început executarea solită a companiei. Cu această sumă considerată de ANAF drept obligație restantă, Electrica SA se clasa, la finalul anului trecut, pe locul 11 în clasamentul marilor contribuabili datornici la bugetul de stat.
Electrica SA a raportat pentru 2015 un profit net de 283,9 milioane lei, în creștere cu 5% față de 2014. Cifra anunțată nu include rezultatele pe anul trecut ale filialelor de distribuție. Totodată, Electrica a raportat pe anul trecut o pierdere din exploatare de 88,94 milioane lei, de peste 8 ori mai mare decât cea consemnată în 2014.
Cu tot cu filiale, în primele 9 luni din 2015, profitul net al Electrica SA s-a ridicat la peste 428 milioane lei, cu 27% mai mare comparativ cu anul anterior. În 2014, profitul net consolidat al Electrica a fost de peste 401 milioane lei.
Veniturile totale companiei au crescut cu 8,4% în primele nouă luni, la 3,96 miliarde lei, iar cheltuielile operaționale ale companiei au avansat cu 9%, la 3,63 miliarde lei. La 30 septembrie 2015, Electrica deținea cash, titluri de stat, certificate de trezorerie și depozite bancare în sumă totală de 2,78 miliarde lei, respectiv circa 624 milioane euro.
Principalele active ale Electrica SA sunt filialele regionale de distribuție Electrica Muntenia Nord, Electrica Transilvania Nord și Electrica Transilvania Sud.
