Mai mult de un adult din doi (59 %) și aproape un copil din trei (29% dintre băieți și 27% dintre fete) sunt astăzi supraponderali sau obezi în Regiunea Europa a OMS. Aceasta este constatarea catastrofală dintr-un nou Raport regional european al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind obezitatea în 2022, transmite publicația belgiană La Libre Belgique, citată de Rador.
„Rata supraponderabilității și obezității au atins proporții epidemice în Regiunea Europa, niciunul din cele 53 de state membre ale Regiunii nefiind în prezent pe calea corectă pentru a atinge obiectivul mondial al OMS în materie de maladii netransmisibile (MNT) care constă în oprirea creșterii obezității până în 2025”.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
După Americi, Regiunea europeană ocupă al doilea loc mondial în ce privește prevalența obezității la adulți. Figurând printre principalele cauze de deces și invaliditate în Regiunea europeană, supraponderabilitatea și obezitatea ar fi cauza, potrivit estimărilor, a peste 1,2 milioane de decese pe an, ceea ce corespunde la peste 13% din mortalitatea totală.
Se știe, într-adevăr, că obezitatea crește riscul de numeroase boli netransmisibile, în special cancere, maladii cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 și maladii respiratorii cronice. Supraponderabilitatea și obezitatea sunt efectiv asociate cu un risc sporit de a face cancer cu 14 localizări: sân, colon/rect, endometru, ficat, pancreas, esofag, vezică biliară, stomac, ovare, gură/faringe/laringe, prostată (în stadiu avansat). Potrivit raportului OMS, obezitatea ar putea fi direct răspunzătoare de cel puțin 200.000 de noi cazuri de cancer în fiecare an în Regiunea europeană. O cifră care ar urma să mai crească în anii viitori.
Kilogramele în plus sunt de altfel răspunzătoare de 7% din numărul total de ani trăiți cu o incapacitate în zona afectată.
Covid și modul de viață digital amplifică fenomenul. Criza Covid ne-a arătat de asemenea că obezitatea este unul din principalii factori de risc printre victimele coronavirusului. Nu numai că virusul atacă mai mult această populație, dar în plus, a dus la schimbări nefaste în obiceiurile de consum alimentar și de activitate fizică în timpul pandemiei. Comportamente „care vor avea efecte asupra sănătății populației în anii următori și care vor necesita eforturi considerabile pentru a se inversa”, a avertizat deja OMS.
Acestea fiind spuse, maladie cu cauze complexe, obezitatea nu se rezumă la simpla combinație a unei proaste alimentatii și inactivității fizice, după cum mai subliniază raportul, care prezintă ultimele dovezi care subliniază în ce fel vilnerabilitatea la o greutate corporală nesănătoasă la începutul vieții poate afecta tendința unei persoane de a dezvolta obezitate. „Factorii de mediu proprii vieții într-o societate foarte digitalizată din Europea modernă sunt de asemenea motoare ale obezității”, subliniază OMS, al cărei raport examinează, de exemplu, cum contribuie la valul tot mai mare de supraponderabilitate și obezitate în Regiunea europeană comercializarea digitală de produse alimetare nesănătoase la copii și proliferarea jocurilor online sedentare. În căutare de soluții, raportul examinează și cum ar putea oferi platformele digitale dimpotrivă, oportunități de promovare și discuții despre sănătate și bunăstare.
Taxarea băuturilor dulci, restrângerea comercializării de junk-food. Preocupată să oprească epidemia în expansiune, după criza sanitară fără precedent prin care am trecut, organizația ONU recomandă statelor membre o serie de intervenții și opțiuni politice de pus în aplicare pentru a preveni și combate obezitatea.
„Obezitatea nu cunoaște granițe. În Europa și in Asia Centrală, nicio țară nu va realiza singură obiectivul mondial al OMS în materie de MNT care constă în stoparea creșterii obezității, a declarat dr Hans Henri P. Kluge, director regional al OMS pentru Europa. Țările din regiunea noastră sunt incredibil de diverse, dar fiecare se confruntă în anumite grade cu provocarea. Creând medii mai propice, promovând investiția și inovarea în domeniul sănătății și dezvoltând sisteme de sănătate solide și reziliente, putem schimba traiectoria obezității în Regiune”.
Să constați este una. Să propui soluții este alta. Convinsă că lupta contra obezității este esențială pentru a realiza obiectivele dezvoltării durabile, OMS a făcut din ea o prioritate în programul său de lucru european 2020-2025. „Pentru a inversa cursul epideniei de obezitate, a lupta contra inegalităților elimentare și a ajunge la sisteme alimentare ecologic durabile, OMS insistă pe necesitatea de a acționa global. Obezitatea este complexă, cu cauze și consecințe asupra sănătății cu multiple fațete, ceea ce înseamnă că nicio intervenție singulară nu poate opri dezvoltarea epidemiei tot mai puternice. Orice politică națională care urmăresște să rezolve problemele de supraponderabilitate și obezitate trebuie să se sprijine pe un angajament politic de nivel înalt. Trebuie de asemenea să fie complete, să-i atingă pe indivizi de-a lungul vieții lor și să țintească inegalitățile. Eforturile de prevenție a obezității trebuie să țină cont de determinanți mai largi decât maladia și opțiunile politice, trebuie să se îndepărteze de abordările care se concentrează pe indivizi și să se ocupe de motoarele structurale al obezității”.
Mai concret, raportul enumeră câteva politici specifice a priori promițătoare pentru a reduce nivelurile de obezitate și de supraponderabilitate.
Și dă câteva exemple: aplicarea intervențiilor fiscale (precum taxarea băuturilor dulci sau subvenții pentru alimente sănătoase); restricții privind comercializarea de alimente nesănătoase copiilor; ameliorarea accesului la serviicii de urmărire a obezității și supraponderabilității în cadrul îngrijirilor de sănătate primare, în cadrul asigurării sanitare universale; eforturi pentru îmbunătățirea alimentației și activității fizice de-a lungul întregii vieți, inclusiv îngrijirile înaintea conceperii și în timpul sarciinii, promovarea alăptării materne; intervențiile în mediul școlar și cele care urmăresc să creeze medii care ameliorează accesibilitatea și caracterul abordabil al alimentelor sănătoase și posibilitățile de activitate fizică.
