”Eu cred că pe chestiunile mari există bună credință de la liderii partidelor.
Când am făcut promisiunea și când am numit prim-ministrul, în acea lună, am discutat cu foarte multă lume din structurile statului, de la Ministerul de Finanțe și alte locuri unde se cheltuiau banii.
Am venit cu o structură de buget național, cu măsuri a fi luate pe această structură pe care se putea reduce deficitul fără să fie crescut TVA. Asta a fost condiția, cred că am fost întrebat în acea dezbatere TV, cum voi face asta și am spus că impunând Guvernului. În momentul când s-a format Guvernul, asta era condiția mea.
O săptămână mai târziu, Guvernul a spus că nu se poate altfel. Nu puteam să fac atunci un scandal din asta”, a explicat Nicușor Dan, la Kanal D.
Nicușor Dan promisese, în campania electorală pentru alegerile din mai, că nu va crește TVA, deși președintele nu are prerogative fiscale. După formarea coaliției de guvernare PSD-PNL-USR, premierul Ilie Bolojan a anunțat mai multe măsuri menite să reducă deficitul bugetar, care în anul electoral 2024 a atins 9,3% din PIB, un nivel aproape de record.
Datele pe primele trei luni din 2025, disponibile în aprilie, la momentul campaniei electorale, arătau un deficit bugetar chiar mai ridicat decât cel din anul precedent.
Pe partea de cheltuieli, cele mai importante măsuri au vizat tăierea unor sporuri salariale și înghețarea lefurilor. Pe partea de venituri, măsurile au vizat unificarea unor cote de TVA și majorarea acestora – cota standard a crescut de la 19% la 21%.
Unii economiști au anticipat majorarea taxelor, inclusiv majorarea TVA, o măsură care duce la un șoc inflaționist pe partea de ofertă.
Inflația a sărit de altfel de la circa 5% la aproape 10%, în condițiile în care la impactul creșterii TVA s-a adăugat și creșterea puternică a facturilor la electricitate.
România avea perspectivă negativă de rating de la toate cele trei mari agenții, însă a evitat o retrogradare la junk după adoptarea măsurilor fiscale.
Totodată, costurile de finanțare au scăzut treptat față de vară, deși rămân în continuare cele mai ridicate din UE la valută și printre cele mai ridicate la moneda națională (fiind depășite doar de cele ale Ungariei).
Ținta inițială de deficit pentru 2025 de 7% din PIB a fost însă rectificată la 8,4% din PIB. Execuția bugetară arată un deficit de 5,7% din PIB în ianuarie-octombrie, comparativ cu 6,2% în aceeași perioadă a anului trecut. În 2026, economiștii anticipează un deficit bugetar de 6-6,5% din PIB.
