Procurorii militari din cadrul Parchetului General au clasat Dosarul Revoluției, pe motiv că nimeni nu a mai asigurat conducerea țării, după fuga lui Nicolae Ceaușescu, astfel că, în logica procurorilor, nu avea cine să dea ordine ilegale, pentru care să poată fi tras, acum, la răspundere.
"Dacă până la momentul în care fostul președinte Nicolae Ceaușescu a părăsit sediul C.C. al P.C.R., forțele de ordine au acționat, în baza ordinelor și măsurilor dispuse de factorii politici și militari, împotriva manifestanților care demonstrau pentru înlăturarea regimului comunist, libertate și democrație, după acest moment, în condițiile în care euforia generală privind victoria revoluției a fost urmată în scurt timp de o stare de teamă privind posibilitatea revenirii lui Nicolae Ceaușescu la conducerea țării, cu ajutorul unor forțe fidele, nu a mai existat o acțiune a organelor statului împotriva manifestanților ci o acțiune comună îndreptată, conform percepției create, împotriva unor elemente contrarevoluționare, care acționau împotriva voinței întregii populații" - aceasta este motivația sub care procurorii militari ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au decis clasarea dosarului Revoluției.
Magistrații militari au mai arătat că de vină sunt... revoluționarii, stresul și oboseala. "În acest context, pe fondul lipsei de cooperare și coordonare, inițiativele unor militari și civili de a pătrunde în anumite imobile ori de a verifica acoperișurile unor clădiri, fără încunoștințarea celorlalte forțe aflate în zonă, au creat derută și reprezentări greșite, cu consecința deschiderii focului concentrat și producerii a numeroase victime. De asemenea, starea de oboseală și stres acumulată a afectat aprecierea lucidă și obiectivă a realității înconjurătoare, existând situații în care dispozitive militare, mixte, ori civile au deschis, cu ușurință, focul asupra unor imobile, inclusiv asupra unor autoturisme aflate în deplasare care nu au oprit la filtrele organizate, în condițiile existenței doar a unor bănuieli neverificate că s-ar fi efectuat focuri de armă din direcția imobilelor sau autoturismelor respective. Pe fondul aceleași stări de oboseală și stres, au existat și situații în care s-au executat focuri de armă între militari din incinta aceleiași unități sau între unități militare", se menționează într-un comunicat al Parchetului General.
Anchetatorii au cioncluzionat că 709 persoane și-au pierdut viața în evenimentele din Decembrie 1989, alte 1.855 au fost rănite prin împușcare, iar 924 au fost reținute. 161 dintre decedați erau militari în termen, subofițeri și ofițeri ai Armatei.
CEDO a condamnat de mai multe ori România pe motiv că nu a soluționat Dosarul, în condițiile în care infracțiunile contra umanității sunt imprescriptibile.
Decizia poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
