Senatorii îi trimit pe oficialii băncii austriece Raiffeisen să se adreseze Ministerului Finanțelor pe tema Legii dării în plată și să nu vină la Parlament cu notificări pe această temă, deoarece "Parlamentul nu poate fi abordat într-o manieră comercială", arătând totodată că Legea incriminată nu distinge între capitalul străin și cel autohton și nu încalcă Tratatul de protejare a investițiilor cu Austria.
Recent, Profit.ro a anunțat că Raiffeisen Bank Internațional, acționarul majoritar al Raiffeisen Bank România, care a reclamat că și-a redus profitul în România din cauza Legii dării în plată - inițiată ți aprobată de Parlament - care permite predarea locuinței în schimbul închiderii creditului, cere autorităților române să accepte negocieri "pe teren neutru" până pe 30 septembrie pentru reanalizarea acestei legi din cauza căreia consideră că investițiile i-au fost grav prejudiciate. În lipsa unui acord, grupul austriac atenționează că va iniția un proces împotriva României de la jumătatea lunii noiembrie.
Banca a notificat autoritățile române după ce a făcut provizioane de 42,5 milioane de euro în trimestrul al doilea pentru creditele ipotecare ce pot fi afectate de darea în plată, prin faptul că debitorii pot ceda casa băncii, chiar dacă valoarea acesteia nu acoperă creditul. Astfel, profitul băncii a scăzut cu 12 milioane de euro la 36 de milioane de euro la jumătatea anului.
CITEȘTE ȘI Raiffeisen continuă să dea, în dividende, cea mai mare parte din profit băncii mamă, presate să se recapitalizeze Austriecii au condamnat conduita României, în condițiile în care băncile s-au opus vehement adoptării acestei legi, și au invocat Tratatul dintre România și Austria pentru protejarea investițiilor, semnat în 1996. Ei reclamă în special faptul că darea în plată se aplică și pentru creditele în derulare, nu doar pentru cele contractate după 13 mai, când a intrat în vigoare, potrivit unui document publicat de Profit.ro la începutul lunii septembrie.
Acum, parlamentarii au răspuns austriecilor, dar nu în sensul dorit de aceștia.
Astfel, ei arată că Parlamentul este organ reprezentativ suprem al poporului român, astfel că proceduri precum notificări, plângeri sau cereri de consultări, ca în cazul unui partener contractual, nu îi sunt opozabile, Parlamentul neputând fi abordat într-o manieră comercială.
Ei arată că Ministerul de Finanțe are competența să soluționeze astfel de notificări, iar parlamentarii pot doar analiza proiecte de acte normative. Ei arată însă în același timp că, prin adoptarea unei legi, România nu a încălcat și nici nu a intenționat să încalce Tratatul de protejare a investițiilor încheiat în 1997 cu Austria, că Legea dării în plată nu face distincție între capitalul străin și cel autohton, iar dacă băncile cu capital străin dețin o cotă preponderentă pe piața din România, acest lucru arată tocmai deschiderea României de a accepta investițiile străine și de a le oferi toate condițiile pentru a se dezvolta.
CITEȘTE ȘI A dat în plată și e fericită: Am senzația că am câștigat la loto. Am câștigat 200.000 de franci! Parlamentarii amintesc totodată că și Guvernul a adoptat recent modificări privind contractele de credit pentru bunuri imobile cu o serie de argumente preluate dintr-o Directivă europeană și care au stat și la baza Legii privind darea în plată.
Raiffeisen Bank se află printre băncile care au cerut în instanță verificarea Legii la Curtea Constituțională, unde sunt înregistrate în prezent 241 de sesizări de neconstituționalitate. Pe rolul instanțelor sunt înregistrate peste 420 de dosare pe darea în plată în care Raiffeisen Bank este parte.
Steven van Groningen, directorul executiv al Raiffeisen, a fost prezent la dezbaterile din Parlament și unul dintre cei mai vehemenți critici ai dării în plată, dar și un critic al sistemului judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii a decis, recent, că van Groningen a afectat independența justiției, după ce a semnat o scrisoare din partea Consiliului Patronatelor Bancare în care atrăgea atenția asupra conduitei magistraților în procesele dintre clienți și bănci.
CITEȘTE ȘI BCR: Darea în plată a făcut creditul ipotecar mai riscant și greu accesibil, reducerea avansului-doar pentru categorii specifice de clienți Băncile au mai încercat să convingă autoritățile și pe canale diplomatice pentru a opri adoptarea actului normativ, care a trecut, însă, aproape în unanimitate de Parlament, după ce proiectul a fost trimis spre reexaminare de Președinție.
Ambasadorii statelor din care provin băncile care controlează cea mai mare parte a sistemului bancar local au discutat despre această lege, la finele anului trecut, cu autoritățile și au susținut că reglementarea ar putea avea consecințe pe plan european pentru România.
