Curtea Constituțională a stabilit că, până la abrogarea lor, pensiile speciale erau un drept legal acordat deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare, iar prin retragerea și eliminarea acestora fost afectată integritatea și substanța unui drept legal dobândit. Cu alte cuvinte, foștii și actualii senatori și deputați rămân cu pensiile speciale.
Decizia a fost luată de Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, CCR stabilind că, „până la abrogarea sa, indemnizația pentru limita de vârstă era un drept legal acordat deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare, iar prin retragerea și eliminarea sa fost afectată integritatea și substanța unui drept legal dobândit”, arată Hotnews.
Cum argumentează CCR:
„Abrogarea dispozițiilor legale care instituiau indemnizația pentru limită de vârstă acordată deputaților și senatorilor s-a realizat în baza marjei de apreciere de care dispune Parlamentul în privința stabilirii drepturilor aferente statutului acestora. Parlamentul are competența constituțională de a elimina pentru viitor indemnizația pentru limită de vârstă. Prin urmare, Curtea a stabilit că art.69 din Constituție referitor la mandatul reprezentativ al deputaților și senatorilor nu a fost încălcat.
Indemnizația pentru limită de vârstă, până la abrogarea sa, era un drept legal acordat deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare. Având în vedere că această indemnizație se acorda, potrivit legii, în considerarea exercitării unui mandat parlamentar complet, Curtea a reținut că principiul securității juridice protejează dreptul legal al deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet până la intrarea în vigoare a Legii nr.192/2023 la indemnizația pentru limită de vârstă, indiferent dacă a fost sau nu pusă în plată.
Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea și substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice. Evenimente viitoare și incerte – de natură normativă - nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit și care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ”.
În 26 iunie, deputații și senatorii au adoptat, cu 382 voturi „pentru” și trei abțineri eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.
Senatorii și deputații au dezbătut în regim de urgență propunerea legislativă pentru abrogarea Capitolului XI din Legea nr.96/2006 privind Statutul parlamentarilor, astfel încât se elimină indemnizațiile senatorilor și deputaților.
Adoptarea proiectului de lege pe repede înainte vine în contextul în care România s-a angajat în Programul de Redresare și Reziliență PNRR să elimine pensiile speciale iar tranșele de bani depind de îndeplinirea obiectivelor asumate.
Parlamentul adoptase anul trecut un proiect de lege care elimina pensiile parlamentarilor dar o decizie a Curții Constituționale a împiedicat punerea în vigoare a legii. Curtea Constituțională explica în motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțională legea care îi lăsa pe parlamentari fără pensii speciale că actul normativ a fost adoptat „în fapt în procedură de urgență, fără ca aceasta să fi fost cerută, iar condițiile solicitării adoptării legii în procedură de urgență sunt reglementate prin Constituție”.
Mai exact, judecătorii CCR au declarat legea neconstituțională, ceea ce a permis ca din iunie 2022 pensiile speciale ale parlamentarilor să reintre în plată.
În mai 2023 numărul pensiilor speciale ale parlamentarilor aflate în plată era de 843 de pensionari care au trecut cel puțin un mandat prin Parlament.
Anul trecut a fost relatat că noul președinte al Curții Constituționale (CCR), Marian Enache, a încasat peste 15.700 de euro lunar de la stat, potrivit declarației de avere aferente anului 2021. Enache a cumulat trei surse de venit: pensia specială de magistrat CCR, pensia specială de fost parlamentar și salariul de judecător CCR.
În total, cinci din cei nouă judecători CCR primesc pensie specială, pe care o cumulează cu salariul. În cazul tuturor celor cinci judecători, pensia specială este mai mare decât leafa, scrie News.ro
În anul 2021, Marian Enache a primit o pensie specială de magistrat CCR în valoare de 37.738 de lei lunar (7.547 de euro). În calitate de fost parlamentar (timp de 3 mandate), Enache a mai încasat o pensie specială de 16.156 de lei (3.231 de euro). Suma reprezintă pensia specială doar pentru primele două luni ale anului 2021, întrucât Parlamentul a tăiat privilegiile foștilor parlamentari. Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis la finalul lunii februarie 2021.
Marian Enache a cumulat cele două pensii speciale cu salariul de judecător CCR - în cuantum de 25.207 lei lunar (5.000 de euro). În total, din cele trei surse de la stat, președintele CCR a adunat venituri în valoare de 15.778 de euro lunar.
Cristian Deliorga, numit la propunerea PSD în 2019, primește o pensie specială de 33.451 de lei lunar (6.690 de euro). Din salariul de magistrat CCR, Deliorga mai adaugă 23.665 de lei lunar (4.733 de euro). În total, 11.423 de euro pe lună.
Attila Varga, numit la propunerea UDMR în 2016, încasează o pensie specială de 33.333 de lei lunar (6.666 de euro). Plus leafa de 24.000 de lei lunar (4.800 de euro). În total: 11.466 de euro lunar.
Livia Stanciu, fost președinte al Curții Supreme, numită la CCR de Klaus Iohannis în 2016, are o pensie specială de 33.000 de lei lunar (6.612 euro), iar salariul de la CCR a fost, în 2021, de 24.220 de lei lunar (4.844 de euro). În total: 11.456 de euro lunar de la stat.
Și Bogdan Licu cumulează pensia specială cu salariul de la stat. Licu, fost procuror general adjunct, a fost numit la CCR în luna mai, la propunerea PSD, deși a fost unul dintre apropiații președintelui Klaus Iohannis. Imediat după numire, Bogdan Licu s-a pensionat, la numai 52 de ani, tocmai pentru a cumula pensia cu salariul. Oficial, veniturile sale vor fi menționate abia în declarația de avere din vara anului 2023. Însă, potrivit unor surse din sistemul judiciar, Licu încasează o pensie specială lunară de 28.000 de lei (5.600 de euro). Salariul de magistrat CCR este minimum 23.000 de lei lunar (4.600 de euro), prin urmare, Licu încasează în acest moment de la stat peste 10.000 de euro în fiecare lună.
În total, pensiile speciale încasate de cei cinci judecători CCR în anul 2021 s-au ridicat la 36.346 euro lunar. De remarcat faptul că în cazul tuturor celor cinci judecători, pensia specială este mai mare decât salariul.
Alți patru judecători CCR nu primesc pensie specială: Simina Tănăsescu, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină și Iulia Scântei.
Pensiile speciale acordate judecătorilor CCR au fost impuse inițial, în 2016, printr-o decizie chiar a Curții Constituționale, și nu prin lege, în urma unei sesizări făcute de Mona Pivniceru, fost judecător CCR până în vara acestui an.
În 2018, majoritatea PSD-ALDE-UDMR, controlată de Liviu Dragnea, a adoptat un proiect de lege care stabilea pensie specială și pentru magistrații CCR. Practic, legea dubla decizia din speța Pivniceru.
”Judecătorii Curții Constituționale cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, indiferent de vârstă și de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși”, arată legea.
Pe baza acestui calcul s-a ajuns la pensii imense pentru magistrații CCR. Mai mult, Parlamentul a permis cumularea pensiei speciale de la CCR cu alte pensii și salarii.
