Sistemul pensiilor de stat din România are nevoie de o reformă totală, centrată pe contribuții și pe fonduri private, pentru a deveni sustenabil, a declarat ministrul de Finanțe Florin Cîțu, într-un interviu acordat marți Reuters.
Majoritatea românilor sunt obligați să contribuie atât la fondul de pensii de stat cât și la fonduri private de pensii, în urma unei reforme din 2008, scrie News.ro.
În septembrie 2020, guvernul liberal trebuie să facă o majorare de 40% a pensiilor de stat, conform legii pensiilor adoptată de guvernul precedent de stânga, ceea ce va face ca deficitul bugetat să depășească limita de maximum 3% prevăzută de legislația Uniunii Europene, iar ratingul de țară să fie redus de către agențiile de evaluare financiară.
Majorarea pensiilor va face țara mai vulnerabilă în următorii ani, în condițiile în care natalitatea a crescut puternic după 1966 din cauza interzicerii avorturilor, astfel că numărul pensionarilor va urca puternic după 2030, notează Reuters.
“Viziunea noastră este pentru un sistem de pensii complet nou, nu doar un proiect de lege nou. Sper că nu este prea târziu, pentru că orice restructurare are nevoie de câteva decenii pentru a deveni eficientă, iar 2030 este după colț”, a spus Cîțu.
Cele șapte fonduri private de pensii din România administrează în prezent active în valoare de aproape 13 miliarde de euro și sunt cei mai mari investitori instituționali de la bursă.
Fostul guvernul social democrat, care a fost demis prin moțiune de cenzută în octombrie, s-a concentrat pe majorarea pensiilor de stat.
La începutul acestui an, fostul guvern a plafonat contribuțiile la fondurile private la 3,75%, a redus comisioanele de administrare și a majorat necesarul de capital social la un nivel prohibitiv.
Actualul guvern, venit la putere în noiembrie, va inversa aceste condiții prin ordonanță de urgență, în această săptămână, iar Cîțu a spus că va propune majorarea contribuțiilor la fondurile de pensii private la 5% în 2021 și la 6% în 2022.
“Contribuțiile vor rămâne neschimbate numai anul viitor, având în vedere situația financiară actuală. Dorim un sistem...bazat pe contribuții, unul care acordă o importanță mai mare părții administrate private, care oferă randamente”, a spus ministrul de Finanțe.
Majorarea de anul viitor a pensiilor cu 40% a determinat agenția de rating Standard & Poor’ să revizuiască perspectiva ratingului României la negativă.
În condițiile în care 2020 va fi an electoral, guvernul de centru a anunțat că va respecta legislația actuală, dar că va reduce cheltuielile statului și va îmbunătăți colectarea taxelor, pentru a preveni creșterea deficitelor.
Guvernul României anticipează că deficitul bugetar va scădea la 3,6% din PIB în 2020 și la 3,3% în 2021, de la un nivel de 4,4% estimat în acest an, dar va rămâne peste limita de 3% a Uniunii Europene până în 2022.
Comisia Europeană a estimat că deficitul bugetar al României va atinge 6,1% din PIB în 2021, dacă nu vor fi luate măsuri suplimentare.
”Estimările datează de dinainte să vină acest guvern. Voi încerca să asigur Comisia Europeană și piețele financiare că...drumul pe care ne aflăm este cel al consolidării fiscale”, a spus Cîțu, adâugând că trecerea de la o politică pro-ciclică nu va fi abruptă, pentru a nu sufoca creșterea economică.
”Doresc să le arăt că indiferent ce va fi peste limita de 3% va merge la investiții publice”, a adăugat premierul.
Acesta a mai spus că va propune ca guvernul să amâne cu un an, prin ordonanță de urgență, orice schimbări în vederea unor cheltuieli suplimentare făcute de parlamentari.
Cîțu a spus că necesarul de finanțare brută de anul viitor va fi mai scăzut față de nivelul estimat pentru acest an, de 90 de miliarde de lei (21 miliarde dolari). Ținta Ministerului de Finanțe pentru emisiunile externe de obligațiuni va începe de la 5 miliarde de euro (5,51 miliarde dolari), același nivel ca în acest an.
Pentru început, managerii de emisiuni intenționează să atragă de pe piețele externe peste 2 miliarde de euro, la începutul anului 2020, a arătat ministrul.
