Situația pieței muncii se îmbunătățește, dar anumite grupuri rămân subreprezentate.
În contextul unei creșteri economice slabe în 2024, rata de ocupare a forței de muncă a continuat să crească (cu 0,8 puncte procentuale), ajungând la 69,5%, un nivel aflat încă mult sub media europeană, de 75,8%, arată Comisia într-un raport anual privind ocuparea forței de muncă în statele UE.
Comisia notează că disparitățile regionale sunt mari, variind de la un grad de ocupare de 81,1% în București-Ilfov la 62,6% în regiunea de Sud-Est, în timp ce decalajul de ocupare a forței de muncă între sexe s-a îmbunătățit, dar rămâne printre cele mai mari din UE (18,1 puncte procentuale, față de 10 puncte procentuale în UE).
Proporția tinerilor care nu sunt angajați și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) a rămas, de asemenea, la un nivel foarte ridicat (19,4% vs. 11,1% în UE).
Totodată, decalajul de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu dizabilități a crescut semnificativ în 2024, cu 15,6 puncte procentuale, ajungând la 44,8 puncte procentuale (față de 24 puncte procentuale în UE).
Pentru toți acești indicatori, datele indică că România se află într-o “situație critică” în ceea ce privește convergența, arată Comisia.
Executivul UE consideră că un stat membru se află în „situație critică” dacă obține un scor mult mai slab decât media UE la un anumit indicator, iar acesta fie se înrăutățește, fie nu înregistrează progrese suficiente în comparație cu anul precedent.
Pe de altă parte, rata generală a șomajului din România și componenta sa pe termen lung au fost sub media UE sau în linie cu aceasta și s-au îmbunătățit în 2024, precizează Comisia.
Provocările persistente în calea educației și dezvoltării competențelor pun în pericol competitivitatea și convergența României
În 2024, ponderea copiilor sub 3 ani înscriși în sistemul formal de îngrijire a copiilor a scăzut în continuare, ajungând la 11,4%, de la 12,3% în 2023 (față de 39,2% în UE).
În mod similar, proporția persoanelor care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare profesională a ajuns la 16,8% în 2024 (față de 9,4% în UE).
Ambii indicatori sunt printre cei mai slabi din UE și indică „situații critice”, potrivit raportului Comisiei.
Nivelul competențelor de bază se menține deosebit de scăzut (48,6% la matematică, PISA 2022), ceea ce afectează negativ perspectivele sociale și de angajare ale tinerilor, în special în zonele rurale și în rândul celor defavorizați, și poate, de asemenea, împiedica inovarea și competitivitatea.
În plus, proporția populației cu un nivel de competențe digitale de bază a fost de 27,7% în 2023, față de 55,6% în UE, indicând totodată o „situație critică” în ceea ce privește necesitatea de a sprijini tranziția digitală.
Participarea adulților la învățare a fost „slabă, dar în curs de îmbunătățire” (la 19,1% în 2022, față de 39,5% în UE), în contextul unui deficit semnificativ de competențe și al declinului demografic preconizat.
În ciuda progreselor semnificative, riscurile de sărăcie rămân ridicate, în special pentru grupurile vulnerabile și în zonele rurale
Ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a scăzut substanțial, de la 46% în 2016 la 32% în 2023 și la 27,9% în 2024 (față de 21% în UE).
Rata AROPE pentru copii a scăzut, de asemenea, semnificativ în 2024 - la 33,8%, de la 39% în 2023 -, însă rămâne peste media UE, aflată la 24,2%.
Deși a înregistrat una dintre cele mai mari îmbunătățiri din UE, sistemul de protecție socială din România continuă să prezinte o eficacitate scăzută, deoarece transferurile sociale (altele decât pensiile) reduc sărăcia cu doar 18,8% (față de 34,4% în UE), într-o situație „slabă, dar în curs de îmbunătățire”, se arată în raport.
Indicatorul privind inegalitatea veniturilor (4,62 față de 4,66 în UE), cât și cel privind nevoile nesatisfăcute autoraportate în materie de asistență medicală (2,2%, în scădere de la 5,2% în 2023, față de 2,5% în UE) s-au îmbunătățit considerabil în 2024.
Cu toate acestea, persoanele din zonele rurale și grupurile vulnerabile, precum romii, continuă să se confrunte cu dificultăți mai mari decât restul în ceea ce privește accesul la servicii esențiale și sociale.
Având în vedere constatările analizei din prima etapă de mai sus și, în special, un număr de 7 indicatori marcați ca fiind „critici”, România este considerată că se confruntă cu riscuri potențiale la adresa convergenței sociale ascendente, care necesită analize suplimentare într-o a doua etapă, conchide Comisia.
