Va apela inclusiv la extinderea raziilor la locurile de muncă, beneficiind de finanțări suplimentare de ordinul miliardelor de dolari.
Acțiunea este în contextul în care nemulțumirea publică crește înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor, conform Reuters.
Administrația Trump a suplimentat deja numărul agenților federali în marile orașe americane, unde aceștia au desfășurat operațiuni ample în cartiere rezidențiale, uneori confruntându-se cu localnicii, arată news.ro.
Deși în acest an au avut loc unele descinderi mediatizate în companii, autoritățile au evitat în mare parte fermele, fabricile și alte sectoare economice importante, cunoscute pentru angajarea muncitorilor fără statut legal.
Prin pachetul masiv de cheltuieli adoptat în iulie de Congresul SUA, controlat de republicani, agențiile ICE și Border Patrol vor primi fonduri suplimentare de aproximativ 170 de miliarde de dolari până în septembrie 2029, peste bugetele lor anuale actuale de circa 19 miliarde de dolari.
Oficiali ai administrației spun că planurile includ angajarea a mii de agenți noi, deschiderea unor centre suplimentare de detenție, arestarea mai multor migranți din închisori locale și colaborarea cu firme private pentru identificarea persoanelor fără statut legal.
Extinderea planurilor de deportare vine pe fondul unor semne tot mai clare de reacție politică negativă înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului. În Miami, unul dintre orașele cel mai afectate de ofensiva administrației din cauza populației mari de imigranți, alegătorii au desemnat săptămâna trecută primul primar democrat după aproape trei decenii. Noul edil a declarat că votul a fost, cel puțin parțial, o reacție la politicile președintelui Trump.
Ce spun sondajele despre represiunea anti-imigrație dusă de președintele Trump
Alte alegeri locale și sondaje indică îngrijorări tot mai mari în rândul alegătorilor față de tacticile agresive folosite în aplicarea legii imigrației.
„Oamenii încep să vadă acest lucru nu doar ca o problemă de imigrație, ci ca o încălcare a drepturilor, a procedurilor legale și o militarizare neconstituțională a cartierelor”, a declarat Mike Madrid, strateg politic republican moderat. El a adăugat că această percepție reprezintă o problemă reală pentru Trump și Partidul Republican.
Aprobarea publică a lui Trump privind politica de imigrație a scăzut de la 50% în martie la 41% la mijlocul lunii decembrie, potrivit sondajelor, după ce au început operațiunile extinse în marile orașe. Nemulțumirea s-a concentrat pe utilizarea agenților mascați, tactici agresive precum folosirea gazelor lacrimogene în zone rezidențiale și reținerea unor cetățeni americani.
Pe lângă intensificarea aplicării legii, Trump a retras statutul legal temporar pentru sute de mii de imigranți din Haiti, Venezuela și Afganistan, extinzând baza persoanelor eligibile pentru deportare.
Președintele a promis deportarea a un milion de persoane anual, un obiectiv care, potrivit estimărilor, nu va fi atins în acest an. De la preluarea mandatului în ianuarie, aproximativ 622.000 de imigranți au fost deportați.
„Absolut” vor fi mai multe razii la locurile de muncă, transmite administrația lui Trump
Responsabilul Casei Albe pentru securitatea frontierei, Tom Homan, a declarat pentru agenția Reuters că Trump și-a respectat promisiunea unei operațiuni istorice de deportare și că numărul arestărilor va crește semnificativ odată cu angajarea de noi agenți și extinderea capacităților de detenție. Homan a confirmat că planurile includ „absolut” mai multe acțiuni de control la locurile de muncă.
Sarah Pierce, directoare pentru politici sociale la organizația Third Way, a afirmat că mediul de afaceri a fost până acum reticent în a se opune politicilor administrației, dar ar putea reacționa dacă măsurile vor viza direct angajatorii.
Administrația Trump a anunțat luna trecută reducerea duratei permiselor de muncă pentru numeroase categorii de imigranți, în cadrul unei serii de restricții decretate în urma atentatului mortal de la Washington de săptămâna trecută, atribuit unui cetățean afgan.
„Reducerea duratei maxime de valabilitate a permiselor de muncă va duce la verificări mai frecvente ale antecedentelor străinilor care solicită să lucreze în Statele Unite”, explică Serviciile de Cetățenie și Imigrare (USCIS) într-un comunicat. Acest lucru le va permite să se asigure că acești lucrători imigranți „nu amenință siguranța publică și nu promovează ideologii antiamericane dăunătoare”, afirmă Joseph Edlow, directorul acestei agenții din cadrul Departamentului Securității Interne, citat în comunicat.
„După atacul asupra militarilor din Garda Națională în capitala noastră, comis de un străin primit în această țară de administrația anterioară, a devenit și mai clar că USCIS trebuie să verifice frecvent antecedentele străinilor”, a adăugat Edlow.
În consecință, durata maximă a permiselor de muncă este redusă de la 5 ani la 18 luni pentru o serie de categorii de imigranți, inclusiv refugiații și solicitanții de azil și cei cărora li s-a suspendat obligația de a părăsi teritoriul.
USCIS anunțase deja marți suspendarea tuturor cererilor de „carte verde” pentru rezident permanent sau naturalizare din partea cetățenilor din 19 țări. Cetățenii din 12 dintre aceste țări, printre care Afganistan, aveau deja interzis să intre în Statele Unite din iunie, în urma unei decizii a președintelui Donald Trump, care a invocat motive de „securitate națională”. Cei proveniți din celelalte șapte țări erau, la rândul lor, vizați de restricții la eliberarea vizelor în temeiul aceleiași decizii.
De la atacul din Washington din 26 noiembrie, atribuit unui cetățean afgan, care a costat viața unei tinere din Garda Națională și a rănit grav un alt soldat, administrația Trump a înghețat orice decizie privind acordarea azilului în Statele Unite. De asemenea, a ordonat reexaminarea tuturor „cărților verzi” eliberate cetățenilor din cele 19 țări vizate începând din iunie.
O polemică a izbucnit între republicani și democrați, presupusul autor al atentatului de la Washington fiind primit în Statele Unite în septembrie 2021, la mai puțin de o lună după retragerea precipitată a forțelor americane din Afganistan. Cererea sa de azil, depusă sub administrația democratului Joe Biden, a fost aprobată în aprilie 2025 sub administrația lui Donald Trump.
