Oana Gheorghiu a arătat că în cadrul acestui comitet a prezentat ”arhitectura reformei companiilor de stat”, respectiv ”cea mai amplă acțiune de acest tip din ultimii ani”.
Vicepremierul a indicat ca două direcții prioritare două jaloane existente în PNRR: eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat, cu termen 31 martie 2026, respectiv începerea reformei în cadrul companiilor de stat.
În această din urmă privință, până la 31 august 2026, Guvernul trebuie să listeze la bursă cel puțin 3 companii.
În acest context, Oana Gheorghiu a anunțata o hartă sectorială și un registru unic al companiilor de stat.
”Ca și nouă dată, astăzi am discutat despre o hartă sectorială pentru prima oară în România, hartă sectorială care devine un instrument strategic pentru statul român și care fixează pentru prima oară ambiția statului român în ceea ce privește prezența în diferite sectoare de activitate. Este un instrument care ajută comitetul și Guvernul și ministerele să ia decizii privind modul în care companiile vor fi analizate și vor fi restructurate în viitor”, a spus vicepremierul.
Ulterior, Gheorghiu a spus că harta va stabili prioritățile Guvernului în următorii 10 ani.
”Harta sectorială vine și face acest lucru, stabilește prioritățile statului român în următorii 10 ani cu posibilitatea de a actualiza în funcție de context unde vrea statul român să fie implicat, în ce sectoare, unde simte nevoia că zona strategică își trebuie să fie prezent și să ocupe un loc mai mare și unde crede că trebuie să se retragă, iar această hartă sectorială este nouatatea din acest program.
Este o hartă sectorială care va fi discutată împreună cu toți ministrii și cu toți factorii implicați și sperăm că o vom avea clară și cât mai curând în următoarea lună, astfel încât să fie un instrument extrem de solid pentru analiza companiilor. Nu putem să ne uităm doar la niște indicatori și să stabilim că o companie moare sau trăiește doar după niște indicatori financiari. Trebuie să avem în vedere ambiția statului român în anumite domenii și acum ne uităm, de exemplu, contextual la domeniul apărare, unde statul român trebuie să-și dezvolte capabilitățile și din această perspectivă ne uităm și la investiții și la modul în care gândim companiile”, a spus Gheorghiu.
Totodată, registrul unic al companiilor de stat ar urma să grupeze situațiile financiare la zi ale acestora.
”Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMEPIP. Nu îl înlocuiește, ci îl completează. (...) Acest registru va lua nu doar datele de la AMPIP, care sunt din 2024, ci va actualiza cu SAF-T, cu Ministerul de Finanțe, care deține aceste date, și ne vom uita la aceste companii la datele financiare de astăzi, nu la 2024. Iar acest registru, în acest registru vom avea inclusiv planul de restructurare când va fi gândit, astfel încât să putem să urmărim încă din prima lună în care, să zicem, planul de restructurare nu este urmat sau nu de rezultatele pe care le-am preconizat, astfel încât să putem interveni imediat, nu după ce se acumulează din nou o pierdere sau lucrurile merg prea departe”, a mai spus Oana Gheorgiu.
Ea a spus că în acest moment există 1.502 companii de stat, iar 230 dintre acestea sunt companii central și 1.272 sunt la nivel local, sub coordonarea autorităților locale.
Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi, inclusiv pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei.
”Ne-am propus să începem cu 10 companii. E ca un proiect pilot în care vom testa acest flux de lucru. Aceste 10 companii urmează să fie selectate în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, transporturi și energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă. Ceea ce știu este că vom avea 4 companii de la nivelul energiei și 6 din transporturi. Cam acestea sunt informațiile principale despre ceea ce am discutat astăzi și ceea ce am convenit astăzi în cadrul comitetului”, a spus vicepremierul.
Întrebată care din cele 27 companii menționate de premierul Bolojan ca fiind în situație dificilă, cu pierderi de 6 miliarde lei, vor intra în restructurare, vicepremierul Oana Gheorghiu nu a putut indica vreuna, dar a spus că toate vor fi analizate.
De asemena, Oana Gheorghiu nu a indicat vreun nume de companie din primele 10, menționând doar că vor fi 6 din transporturi și 4 din energie.
”Eu nu am această listă, cu siguranță, sau nu am cu mine, cu siguranță premierul va face publică această listă. Ne uităm la problemă, nu ne uităm la fiecare companie, în parte, în acest moment. În acest moment facem o analiză, vom avea fișe de diagnostic pe fiecare companie, în parte, nu avem încă.
V-am explicat care este fluxul. Cu siguranță cele 27 de companii sunt prioritare pentru o analiză. Probabil că acele 27 de companii sunt dintre cele în care capitalurile proprii sunt mai miști decât capitalul social și acolo, da, există conform legii un risc, dar vă asigur că în perioada următoare toate aceste companii vor fi analizate și vor fi supuse unui proces de reorganizare”, a arătat Oana Gheorghiu, care a precizat că este ”prematur” să se pronunțe pe anumite companii în momentul acesta.
”Deocamdată, astăzi în consiliu nu am discutat niciun nume de companie, am discutat principiul după care vom începe primele 10 companii, s-a stabilit că ministerile trimit în cursul acestei săptămâni cât mai curând cu putință această listă, și cred că imediat ce va fi dezbătută lista, probabil ministerile vor trimite o listă mai mare din care să selectăm în funcție de aceste criterii tehnice cele 10. În momentul în care cele 10 vor fi stabilite, cu siguranță vă vor fi transmise, pentru că nu va fi niciun secret”, a mai spus vicepremierul.
”Avem companii, 27, care sunt într-o situație dificilă, au capitaluri proprii negative. Doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde și mai acumulează din trecut încă 5 miliarde, peste 5 miliarde. Dacă nu vom interveni, va rămâne în continuare o gaură neagră. Sunt pe o listă prioritară, vi le vom comunica”, a spus Bolojan.
El a menționat și alte întreprinderi publice care au pierderi sistematice.
”Sunt cam 83 de companii care au plăți restante de 6,5 miliarde de rei, dintre care 30% sunt către bugetul de stat și diferența către parteneri, companii private și așa mai departe. E nevoie să intervenim în aceste companii pentru că ele beneficiază de subvenții importante. Doar în 2024 au încasat peste 8 miliarde de lei subvenții și fiecare leu care se economisește din aceste subvenții l-am putea duce în educație, în sănătate sau în alte investiții”, a arătat prim-ministrul.
Circa 30% din arierate contribuabililor din Top 50 aparțin societăților cu capital de stat (6,78 miliarde lei). Din aceste arierate, circa 53% sunt însă arierate nerecuperabile, societățile în cauză fiind în faliment sau insolvență.
