Siveco România a atacat cu apel o hotărâre a Tribunalul București din aprilie 2018, când a respins cererea companiei de obligare a Anei Maria Pătru, fosta șefă a Autorității Electorale Permanente (AEP), la plata de daune morale de 450.000 de lei pentru lansarea unor afirmații considerate neadevărate în spațiul public, de natură să prejudicieze reputația producătorului de aplicații software.
“Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată. Obligă reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 7.000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Tribunalul București. Pronunțată în ședinîă publică, 19.04.2018”, se arată pe pagina web a instanței.
Cererea a fost înregistrată la 14 decembrie, la Curtea de Apel București.
“Instanței i s-a solicitat să constate încălcarea drepturilor patrimoniale și nepatrimoniale ale Siveco România, prin afirmațiile neadevărate, răspândite cu rea credință în spațiul public de către doamna Ana Maria Pătru. De asemenea, au fost cerute daune morale în valoare de 450.000 de lei, pentru repararea prejudiciului nepatrimonial produs prin atingerea adusă dreptului la onoare, demnitate, reputație și imagine precum și obligarea doamnei Ana Maria Pătru de a publica, în trei ziare de largă circulație, pe cheltuială proprie, scuzele publice și hotărârea pronunțată de instanța de judecată, alături de obligarea acesteia la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers procesual”, se arăta într-un răspuns al Siveco remis la solicitarea Profit.ro în august 2017.
În luna mai 2017, compania a anunțat că o va da în judecată pe fosta șefă a AEP, pe care o acuza că a lansat în spațiul public "minciuni și afirmații denigratoare", după ce a transmis Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009 că este suspect că aproape toate licitațiile privind aplicațiile software de numărare și trasmitere a datelor ar fi fost câștigate de companie.
De asemenea, Pătru a susținut că Irina Socol, fosta șefă a Siveco România, ar fi făcut parte sau ar fi fost apropiată de conducerea SRI și că este posibil ca prietenia lor, pornită la inițativa lui Socol, să fi fost inițiată în contextul unei acțiuni operative.
Într-o scrisoare transmisă membrilor Comisiei de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009, Pătru afirma că este “evident” că AEP nu ar fi jucat un rol în determinarea câștigătorului scrutinului și că este “suspect” faptul că Siveco România, firmă controlată de Irina Socol, ar fi câștigat aproape toate licitațiile privind softurile de numărare și trasmitere a datelor către AEP.
“Nu există motive temeinice de îndoială privind rezultatul alegerilor, consider însă că e suspect faptul că SIVECO, firmă controlată de Irina Socol, a câștigat aproape toate licitațiile privind softurile de numărare și trasmitere a datelor către AEP. Cred că ar fi utilă lămurirea modului în care firma SIVECO câștigă aceste licitații pentru softuri de numărare a votului și transmitere a datelor, chiar dacă ele sunt deschise prin sistem SEAP”, a completat Pătru.
Vicepreședinte al AEP în perioada alagerilor din 2009, ea a precizat că există “suspiciunea rezonabilă” că Irina Socol ar fi fost apropiată de fosta conducere a SRI.
“Instuiția și relația de prietenie care m-a legat de Irina Socol începând cu 2009 îmi spun că lucrurile aflate ar putea face obiectul comisiei SRI, pentru că există suspiciunea rezonabilă că aceasta ar fi făcut parte sau ar fi fost apropiată de fosta conducere a SRI. În contextul actual, consider că nici prietenia mea, pornită la inițiativa Irinel Socol în 2009, nu a fost deloc întâmplătoare, putând fi rodul unei acțiuni operative”, a subliniat Pătru în scrisoare.
La 9 iunie 2017, Irina Socol, fostul CEO al Siveco Romania, a afirmat într-o postare pe Facebook că regretă că a făcut parte din "sistemul de compromisuri care a fost o practică cvasi-generalizată până acum câțiva ani", că nu se consideră victima cuiva, dar precizează că lucrurile incorecte nu au fost niciodată inițiativa companiei pe care a condus-o, ci se trezeau, în mijlocul proiectelor, cu "sugestii și solicitări imperative".
Ea a precizat că și-a cedat acțiunile celor 36 de manageri din companie și acum este consultant internațional și își împarte timpul între Bruxelles, Viena și București.
"Acum sunt consultant internațional. Lucrez cu companii și instituții europene. Îmi împart timpul între Bruxelles, Viena și București. Trecutul nu îl putem schimba, dar putem construi altfel viitorul. Mă simt datoare să spun câteva lucruri. În primul rând, îmi pare foarte rău că am luat parte la tot sistemul de compromisuri care a fost o practică cvasi-generalizată până acum câțiva ani. Nu este zi în care să nu regret", spunea Socol în debutul postării.
Ea a susținut că a avut puterea de a-și asuma și a răspuns întrebărilor procurorilor.
"Fără a încerca să caut vreo justificare, aș vrea să fac o precizare: lucrurile incorecte nu au fost niciodată inițiativa noastră. Ne trezeam în mijlocul proiectelor, după luni în care zeci de programatori lucrau la un proiect, cu sugestii și solicitări imperative. Eu am avut niște alegeri de făcut. Am plătit pentru ele. Îmi doresc din tot sufletul ca România să nu revină niciodată la epoca corupției cvasi-generalizate în achizițiile publice", a relatat fostul CEO al Siveco.
Irina Socol a fost condamnată definitiv, în 3 mai 2016, la doi ani și șase luni de închisoare cu executare, de Curtea de Apel București, care i-a redus cu un an pedeapsa primită la judecarea pe fond, într-un dosar de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.
Din pedeapsa Irinei Socol a fost scăzută durata reținerii și arestării preventive și cea a arestului la domiciliu, iar în 12 iulie 2016 Tribunalul Prahova a dispus eliberarea condiționată.
Siveco Romania și-a început activitatea în 1992 și este unul dintre cei mai mari producători locali de software și integratori IT.
Acționarii companiei sunt Siveco Netherlands BV (Olanda) - 62,3801%, Alexandru Rădășanu - 28,4731%, Florin Ilia - 5,1098% Siveco România - 0,0279% și alți 32 de acționari persoane fizice, cetățeni români, cu participații sub 0,5%.
