Sistemul bancar acuză Guvernul, într-o scrisoare deschisă, că induce în eroare opinia publică prin declarațiile recente și că riscă să grăbească intrarea în recesiune economică a țării prin noua taxă pe activele bancare și inițiativele legislative adoptate de Parlament.
Băncile reacționeză, prin una dintre cele mai dure poziții luată față de politica guvernamentală, după ce Cabinetul Dăncilă a anunțat introducerea de noi taxe, printre care și una care se va aplica la nivelul activelor bancare, fiind stabilită în funcție de nivelul ROBOR. Totodată, în Parlament, coaliția PSD/ALDE a votat mai multe proiecte de lege prin care se limitează dobânzile maxime ce pot fi percepute de instituțiile financiare, precum și sumele ce pot fi recuperate din cesiunile de creanțe, în timp ce contractele de credit își vor pierde caracterul de titlu executoriu.
Într-o scrisoare deschisă, băncile acuză direct autoritățile de "mistificarea" modului de funcționare a sistemului și de inducerea în eroare a opiniei publice, în condițiile în care oficiali ai statului au susținut că taxarea băncilor este necesară pentru protejarea populaței și pentru a limita lăcomia băncilor - de altfel, taxa pe active este numită chiar în proiectul de OUG drept "taxa pe lăcomie".
Băncile arată că sunt condamnate pentru probleme în structura economiei românești, care nu sunt rezolvate de Guvern prin introducerea unor măsuri "unilaterale și injuste", care "riscă să grăbească recesiunea în România". bancherii fac chiar trimitere la anul 2009, când România a înregistrat cea mai mare scădere economică de după perioada de tranziție la economia de piață.
Taxele anunțate de Guvern au dus la o cădere a Bursei de la București.
Reluăm, mai jos, scrisoarea semnată de membrii Asociației Române a Băncilor și cei ai Consiliului Patronatelor Bancare din România, instituții care reunesc toate băncile prezente în piață:
"Măsuri care grăbesc recesiunea - poziția sectorului bancar față de efectele economice ale taxării activelor bancare
Sistemul financiar din România consideră că inițiativele legislative privind introducerea unei taxe pe active bancare și aprobarea unui pachet de legi restrictive pentru finanțare vor avea efecte negative profunde.
Efectele acestor inițiative nu vor contribui la stabilitate și dezvoltare, ci vor grăbi instalarea unei recesiuni economice. Această recesiune înseamnă deprecierea cursului, scăderea pieței imobiliare, distrugerea de locuri de muncă, scumpirea finanțării, în final o lovitură la adresa bunăstării tuturor românilor.
Sistemul financiar bancar din România a asigurat responsabil stabilitatea financiară a țării în contextul crizei economice precedente: acționarii au suportat pierderile integral din bani proprii, au menținut liniile de finanțare în perioada cea mai turbulentă și au sprijinit revenirea economică prin finanțare ieftină și stabilă pentru stat și pentru economia reală la nivelul țărilor din regiune.
În acest context, sistemul financiar respectă politica fiscală în funcție de prioritățile guvernării, dar respinge și dezaprobă cu tărie:
Adoptarea unor măsuri fără consultare prealabilă pentru a stabili eficiența și impactul acestora
Mistificarea modului de a desfășura afaceri al băncilor din România
Condamnarea întregului sistem bancar pentru probleme structurale ale economiei românești (lipsa de investiții, impredictibilitate fiscală și legislativă, neajustarea veniturilor la productivitate, politici inflaționiste).
Declarațiile oficiale au poziționat sistemul financiar bancar drept inamic al statului – un punct de vedere fals, dăunător și fără nicio utilitate. Această strategie politizează relația cu un partener cheie al dezvoltării economice – în fapt, principalul finanțator al Statului Român – și subminează încrederea instituțională. În contextul economic și geopolitic actual, această decizie va avea costuri ridicate de încredere pentru Statul Român.
Sistemul financiar bancar din România își va respecta obligațiile fiscale și legislative, așa cum a făcut-o și până acum. Misiunea sectorului este să ofere o viața mai bună pentru clienți, stabilitate pentru economie și un viitor mai sigur. Este adevărat că cine muncește, câteodată greșește, dar sectorul financiar a făcut greșeli pe care și le-a asumat și a plătit. Din proprii săi bani, nu din bani publici! Dar acest sector nu acceptă să fie tratat drept inamic al statului ori să plătească pentru motive justificate prin neadevăruri și inducerea în eroare a opiniei publice.
Măsuri constructive ar fi putut fi programe de sprijin pentru crearea de locuri de muncă calificate și de viitor. Într-un an cu o semnificație cu totul deosebită pentru România, țara ar avea nevoie de o viziune, de un plan pentru viitor. România are urgentă nevoie să recupereze decalajele care o separă de Europa dezvoltată și trebuie să profite de fereastra de oportunitate pe care încă o traversăm. Acestea sunt adevăratele priorități ale României și răspunsul la provocările prezentului și viitorului se obține prin dialog, colaborare și consens, nu prin decizii unilaterale și injuste. Suntem și vom rămâne deschiși la aceste discuții, pentru că suntem preocupați de viitorul țării.
Privind însă la situația actuală, viitorul se conturează cu totul altfel: măsurile anunțate riscă să grăbească recesiunea în România. Considerăm că scăderea încrederii poate avea însă costuri și mai mari, iar aceasta finalitate este cu siguranță opusă complet scopului urmărit prin aceste măsuri. În 2019, România nu mai are nevoie de un nou 2009, ci dimpotrivă, de coeziunea și forța tuturor entităților care îi doresc progresul.
Rămânem deschiși dialogului constructiv".
